Alfio Mosca

'U CANISTRE

P’ chi nu sapesse
tant’anne arrete
s’ausave ‘nde famiglie
cchiù pov’rell’
“ ‘u canistre ”.

U facevene i mamme nostre
andò jevene a fa’ a spesa.

Lassavene, cumme putevene,
cinquanta o cinte lire,
o n’guzziante, ogni jurne,
e chi cchiù lassave,
cchiù truvave,
e quann’erene i feste
cchù ‘mpurtane:
Natale, Cape d’Anne, i Quinnece d’Aguste
avevene: a pasta, a farina,
u café, u zucchere, a carne, 
l’ove, u gallucce, e pure 
a cannell’ pi’ pastarell.

E accussì ch’ sta specie
d’economia
si faceva pure festa a casa mia.

‘U QUARTIRE

(vecchia Foggia)
S’accummezze ch’ “ Porta Granne ”
venenne do’ Campe-sante
stu “quartire” che abbrazze
strade vecchie cint’anne
e storie antiche,
nonumenti nazzionali
e ‘ggente d’ fatiche:
‘ggente semplece e rispettosa.
ch’ na sorta d’sp’ttosa.
E’ stata sempe abbandunata
cumme cosa da ninte
e ‘nzé maje disperata:
da sempe, strengemme i dinte,
tira annanz’
purtanne ghinte o core
na sp’ranz…

‘U SCUPATORE

So’ ‘mpiegate municepale:
so’ spazzino.
Tengo a strada pe’ tavolino.
pe’ penna na scopa
e pe’ cestino… u carrettino.
So’ ‘mpurtante
e m’avita r’spettà…
si fazze sciopero,
a merda v’ fazze magnà…
m’ chiammene
u scupatore
e da ’mennezza so’…
u truvatore.

STA VITA NOSTRA 

D'ceva nu cunpagne mije:
'mbà, sta vita nostra ... 
é tutta na shkfie ... 

chi si lagne p'cché n' pote arruà 
e chi s' lament p' na p'lliccia 
che a face 'ngrassà, 

A giustizzia! ... e chi cchiù a capisce? 
si chi s' freke i miliarde sparisce ... 
e chi arrobbe na gallina 
dici'anne d' galera c' patisce? 

Si putess'me mette l'ucchie 
sopa a tutte i f'tnzie, 
mamma mije,
quanti ate purcarije.
 
'Mbà, si a vita nostra eje accussì, 
ck' chi ta vuje pigghjà...: 
ca 'ggente, ck' tte stess' ... 
ck ' tutt' quant ' ... ? 

A malavita ... ? 
quella cresce jurne p ' jurne ...
e chi a mantene ... ? 

'Mbà u' sapé a mmé, 
a colp ', é nu poche appedune, 
nisciune cchiù eje tant' sincere,
mo, s' campe a cche me ne freche,
a chi arraff' ... arraff ' ... 
senza guardà 'mbacce a nisciune. 

Si campassene nu poche cchiù 
da crjstiane, a vita nostra, 
da shkfie ... putarrje esse 
na puisje ...

A FATICA 

A fatica: 
che fatica!
 
Tntonno pasticci 
che ne teneva d'impicci, 
pa' fatica
nun faceva capricci. 

Abbatteva a varda e sella 
e tanto vote 
ca straqque s'arretrave: 
era sazzie di fatica ... 
e durmenne 
sunnave ... sunnave ... sunnave ... 

Na vota 
ancora tutt'  'mbambulate e assunnate 
dicije - tra nu stinnicchie e na galliate -

"Si a fatica fosse ' bbona
a dessere pe' cura e malate!"

A MORT’

T’ stenne ‘nda na botta
senza cerkà permesse
n’z n’ m’porta
si si ricche o spezzentate
si si ‘bbune o si malate
e n’z venne a niscjune,
acchiappe a tutt’ quant’
vicchie, mizzetimpe e guagliune
n’ ‘nc pote manche u padretern’:
sopa a sta terra
nisciune eje etern’…

A MAIESTRA
 
Crjatur' mamm' m' mannave
amaiestra
p' n'n t'nerme a  'mmizza a strade
e m' faceve pure i l'zziune.

Era na vicchiarella aggarbatell'
e c' t'neve anzimme
crjatur' e crjaturell'
c' faceve pur' jucà 
e a me qualche 'vvot' 
a' 'lat m' facev' guardà
e ogni 'ttant m' deve
nu duj sold' 
cumm' si m' vuless' pagà.
 
M' piaceva, ma pò murije,
 e mo ca so' fatt' nu poco vicchiarill'
pur' ije 
m'arr'cord quilli timpe spenzarate
p'nzanne a quanta cose agghie passate.

A FANOJA

Passanne p’ via Onorate
na fanoja peccenenne,
sularella sularella
jeve murenne murenne.
L’aveva lassate
na femmena … aggarbate
p’u timpe d’ n’amore a pagamente:
na mezzora, na mezzora…, sulamente.
Pò era turnate, era turnate
P’aspettà natu cliente…
e aspettanne, a fanoje guardave,
a guardave tristemente
e forse pensave:
- accussì, pure ije, agghia fenesce,
agghia fenesce… malamente.
Pò ch’ na raggia
dije nu cavece a nu t’zzone:
- mal’dett’… caravone…
E a sera appirze
appicciaje nata vampa:
p’ chi more… e p’ chi campa...

A SIGNORA SCIO' ... SCIO' ... 

Ije sonte a signora scio' ... scio' ...  
e mi ... presente ...:

Sò tutta 'ndò! .. ndò ... 
aggarbate, 'ntelliggente ... 
e so' figghje o pr's'dente u  spazzament. 
 
Sò na femmena shicche
tutta "asse" e "picche"
fume i "nazzionale" 
e sò na 'bellezza mondiale
(accussì dinne ......). 

M' piacene  assaje i  fatte da  'ggente  
e vacke sempe parlanne, scurkigghijanne
e certi vote sò pure 'mprudente.

Mo fazze pure a "femministe"
cert', quanne m' cunvine, 
sennò sò "tradizzionaliste".

E m' sò mise pure a fat'gà ...
e ca rise e ca pazzie, 
a fatica mije, 
a late c' a' fazze fà.

A me, verament' piace a parlà,
(l'agghie ditte), e certi vote pure a sfotte ...
a fategà ... 
ma, ca ... dulcezza mija, 
sempe nu fasse, riesce a truvà. 

Ije sonte a signora scio' ... scio' ...  
sò tutta 'ndò ... ndò ... 
aggarbate, 'ntelliggente
e pa' razza mije, sò ... nu purtente. 

'U SCRUJATE 
(ovvero: i tasse) 

Na bacchette 
nu crijulle 
e na pundette: 
'u scrujate, 
p'u cavalle, 
era na cosa maledette. 

Nanonne mije u tìneve 
p' quanne quella pov'ra 'bbestia 
amm'nazzà vueve ... 
e, i 'nzaccave ... i taccarate ... ! 

Mò p'nzanne a quillu cavallucce,  
c 'i stime abbushkanne pure nuje 
cumm'e i ciucce ... 

Ciacille (occussì u cavalle u' chiamave), 
chiecave i spalle e cammenave ... 

Dinne: é nu sacr'ficie 
ca ci aspetta, e 
che tocca sempe,  
a  chi tira a carretta ... 

A MALATIA 

Cap'te spisse a une d' sta malate 
e cert' a malatia, n'n s'accatta
bast' certi vote, n 'acciacche, na sudate 
che nu fetente d' malanne s'attacca. 

Quilli  che  stanne  'bbune  
s'  sentene  priate  
a  u  vicine  dinne: quill' é malate  
é  tutt'  fracete  e  ammagagnate.  

S' lavane a vocca, 
s' fanne i mast', 
senza sapé , che a pignata  sana, 
s' romp' prima da guast' ... 

C' stace pò chi t' cumpatisce (?) 
accussì che, 
"da nanze t'allisce e da rete t' strisce". 

. . . . . . 

Tira annanze 
e cume d'ceva Alighire: 
"ni curann' - guard' e pass' ... "

'NDO' MIDECHE 

Dopo parecchia pandumja 
arruvaije 'u gire mije 
e ghinte o mideche trasije. 

- 'bbongiorn' 
- Buongiorno 
- 'Ué cumm' staije pr'fssore ... 
- pr'fssore sì surije, ije 'nzò ninte ... 
- Me 'cche t' sinte ...? 
E già accumenzave a scrive. 
- Bell' ... bell' già staije screvenne ... 
E' p' guadagnà timpe ... 
- Ancora n'n vidime ... 
guardeme nu poche 'u motore ... 
m'sureme a pr'ssione ... 
- Mò mittete qua ... 
- N'n tine ninte, staije 'bbune ... 
- Megghje accussì ... statte 'bbune ... 
- Arrivederci. 
- Avanti un altro ... 

Già steve arrete a porta 
nu vicchiarill' 
che manche s'arracanave 
e d'ceva, cumm' si gastemave ... , 
ahì ... quann' ere guagliuncill' ... !

A RROBBA VECCHIA 

Ogni  'ttante 
ancora s' face sente 
'u p'zzare 
'u sinte da luntane: 

" 'rrobbe vicchje, pezze vicchje 
'rrobbe e lana vecchia ... 
'o piattareeeeee ..... 

i femmene subbete 
s' preparene 'nnanz i port' 

- p' quiste, nu piatte ... 
- é poche, damme na giarre ... 
- sò poche i pezze, e manche sò 'bbone. 
- a me, m' daije i b'cchire? 
- va 'bbene. 
- va' pigghie qualche ata cosa ... 
- ije vularrije nu sicchie, 
sò tutto d ' lana 'bbona . 

Pò che 'u cagaminte s'é f'nute 
e 'u pezzare s' ne jute 
ancora 'u sinte: 

" 'rrobbe vecchje, pezze vicchje 
'rrobbe e lana vecchia ... 
'o piattareeeeee ... " 
A 'rrobba vecchia 
a cagnene o p'zzare, 
a ''carna'' vecchia, 
n'n putennela cagnà 
a danne a "cattora" 
p' nu poche d' libertà ... 

PRUVERBIE

‘U sazzie n’ crede o dijune
Vale dicchiù une a fategà che cinte a cumannà
Accide ‘cchiù a lenga che a spada
Chi prima n’ penza all’uteme suspira
Chi nasce tunne n’ more quadrate
‘U cane muzzecheje sempe o strazzate
L’ucchje du patrune ‘grasse ‘u cavalle
Chi da nanze t’allisce, da rete t’ strisce
Male n’ facenne e paura n’n avenne

HANNE DITTE!

“ I cape vacante fanne cchiù r’more ” (Shakespeare)
“ Ognune vede quille ca tu simbre, poche sentene quille ca tu sinte" (Machiavelli)
“ Nu cretine pov’rill é nu cretine, nu cretine ricche é nu ricche" (P. Laffitte)
“ Solo na’ cosa o’ munne é megghia da femmena …. a mamma ” (Schefer)

Da ‘U canistre, Quaderni di cultura a cura del Circolo culturale C. Ferrini, a. VIII n. 36, Foggia s.d.