Osvaldo Anzivino

 ESCAPE='HTML'

Si dice a Foggia

‘A mègghja morte è quèlle de sùbbete:
La migliore morte è quella improvvisa.
È quella che si augura molta gente.

Chi vole ‘a morte de l’ate, ’a suje ‘a tène arrèt’o cuzzètte
Chi desidera la morte altrui, (sappia che) la sua gli sta dietro la nuca
È un avvertimento da ben considerare.

Quìste vace truànne proprie: “Morte, levamìlle!”:
Questo va cercando (da me) proprio: “Morte, tòglimelo davanti!”.
Anche se compare una mezza minaccia, trattasi di una scherzosa lamentela
verso qualcuno che, col parlare o con l’azione, sta dando luogo ad una situazione
insopportabile.

A morte d’a migghjère è nu delòre grùsse: bijàte a chi ‘u pròve!:
La morte della moglie è causa di un dolore grande: beato chi lo prova!
Sono sicuro che molti lettori concordano con me che si tratta di una locuzione un po’ cattivella.

Guaje e guaje e morta maje!:
Guai e guai e morte mai!
Beh, così va meglio anche se impossibile! Si dice a se stessi e ad altri in segno di buon augurio.

Figliànze e morte stanne arrèt’a porte!:
Figliatura e morte stanno dietro la porta!
Cioè: il nascere e morire non possono essere ignorati.

Sckìtte â morte nen ge stace remèdie:
Solo alla morte non c’è rimedio.
E questo si sa.

dal libro "Si dice a Foggia" - Grenzi editore, Foggia 2000

GLOSSARIO

A

abbalìte = avvilito
abbasàte = basato
abbrìle = aprile
abbunàte = alla buona
abbùna abbùne = a buono a buono
abbuttà = gonfiare
acalà = calare
accagghjà = ascolta
accarezzà = accarezzare
accàtte = compra
accattevà = cattivare
acce = sedano
accerrà = accigliare
acchjappà = acchiappare
acciaccà = pestare
acciaccavecìlle = schiacciuccelli
acciavattàte = acciabbattata
accìde = uccidere
acciungà = cioncare
accredendà = accreditato
accucchjà = accoppiare
accugghjà = raccogliere
accumegghjàte = coperta
accundendà = accontentare 
accurdàte = accordata
àcene = acino, grano
acìte = aceto
acìzze = acido
acquarùle = acquaiolo
acque = acqua
addeggerì = digerire
addemurà = dimorare, ritardare
addòbbie = oppio, narcotico
addunà = accorgere
affabbète = analfabeta
affàre = affari
afflìtte = afflitto
affucà = affogare
agghje = aglio
Agnèse = Agnese
agnùne = ognuno
agùste = agosto
ajùte = aiuto
allargà = allargare
alleccà = leccare
allegrèzze = allegrezza
allògge = alloggia
allùsce = vede
altèzze = altezza
àlvere = albero
alverìlle = alberello
ambaràte = istruito
amecìzzie = amicizia
ammaccànne = inventando
ammussàte = ammusìto
amòre = amore
andìke = antichi
anduvìne = indovini
àneme = anima, animo
àngeca = angelo
àngele = angelo; ingenuo
annànze = avanti
annasulà = origliare
appàlte = appalto
appapagnàte = papaverizzati (sonnolenti)
appìrze = appresso
appìse = appeso
appìzzeke = appiccicoso
applàuse = applauso
àppleke = applica
apprìme = prima
appunzenàte = appuntato, posizionato
arie = aria
armàmece = armiàmoci
arraganà = gratinare
arrappàte = rugosa
arravùgghje = avvolgi
arrezzenì = accapponare
arrùbbe = ruba
arruffianà = agire da ruffiano
arrunzàte = arrangiata
artèteke = irrequietezza
artìcule = articolo
arve = albero
arze = arso, bruciato
asciùte = usciti
àsene = asino
assalijàte = insìpido
assapràte = assaggiato
asse = asso
assemmìgghje = somigli
attaccà = legare
attandàte = tentato
attannùte = vigoroso, freschi
atterà = tirare
auànne = quest’anno
aulìve = olive
avàsce = abbassa
avè = avere
àvete = alta
avetìjete = guàrdati
azzètte = accetto
azzùppe = botta

B

baffe = baffi
bagne = bagno
Bakke = Bacco
bakkètte = bacchetta
balcùne = balconi
bandìre = bandiere
Barbanère = Barbanera
Bàrbere = santa Barbara
barke = barca
baròne = barone
battèzze = battezza
becchjre = bicchiere
bèlle = bello/a
bellèzze = bellezza
bemòlle = bemolle
bène = bene
bescòtte = biscotti
bèstie = bestia
bettòne = bottone
bezzòke = bigotta
bijatòre = avvìo
bìle = bile
boème = boème
bòne = buona
bongiòrne = buongiorno
botte = botta
brevògne = vergogna
brùtte = brutta bubbàzze = mazzetta
bufelarìje = bùfala
bufòne = buffone
buke = buco
bùne = bello e buono
buscijàrde = bugiardo
buscìje = bugia
bùste = busto
Buvìne = Bovino

C

cacàgghje = balbuziente
cacagnùtte = prendere per i fondelli
cacànne = lento
cacasòtte = cacone
càcce = mettere fuori, pagare
cade = cade
cafè = caffè
cafòne = cafone
cafùrchje = informe
Calàbbrie = Calabria
calannàrie = calendario
calasciòne = goffo
calcàgne = calcagno
calìme = calma, quiete
cambà = campare
cambàne = campane
cambanìlle = campanello
camìne = cammina
cammìse = camicia
canàle = capo canale
candatòre = cantatrici (rane)
càndre = cantero
cane = cane
canìgghje = crusca
canijà = acuire
cannarumìnde = golosità
cannelìre = candeliere
cannelòre = candelora
cannucchjàle = cannocchiale
cannùtte = gola (canna della gola)
canzìrre = astuto (prepotente)
canzòne = canzone
capà = capare, (scegliere)
capaddòzze: caporione
cape = testa: (estremità) capecìfere = capodèmone
capetà = capitare
capèzze = cavezza
capìlle = capelli
cappìlle = cappello
capuzzìlle = capetto (prepotente)
caravòne = carbone
caravunìre = carbonaio
cardìlle = cardellino
cardungìlle = cardoncelli
carecatùre = caricatura
carestùse = carestoso
carne = carne
carnètte = carnetta (malvivente)
carròzze = carrozza
carusà = rasare (il capo)
casce = cassa
case = casa
cataplasme = cataplasma
cavalìre = cavaliere
cavàlle = cavallo
cavàte = cavato
càvece = calcio
cavedarèlle = caldaietta
càvede = caldo
càvele = cavoli
càveze = calza (calzare)
cavezètte = calzetta, calza
cavezòne = calzone/i
cecàte = ciechi
Cecernèlle = Cecirnella
céke = accecare
cekelùne = alla cieca
celìzzie = cilìzi
cemenère = ciminiera
Cendrò = Cendrò
cénere = cenere
Cenzùlle = Cenzullo
cepòlle = cipolla
ceppòne = ceppo
ceratùre = cera (aspetto del volto)
ceremeniùse = cerimonie
 cervèlle = cervello
Cèsare = Cesare
cèste = ceste
cetrùle = cetriolo
chjàcchjere = chiacchiere
chjàghe = piaga
chjàgne = piangere
chjamà = chiamare
chjandà = piantare
chjànde = pianto
chjanùzze = pialletto
chjappìne = cappietto, cappio
chjàrfe = moccio
chjarfùse = moccioso
chjàtte = piatta, grassona
chjàve = chiave/i
chjavecarìje = chiavica
chjàzze = piazza
chjèreke = chierica
chjòve, chjùppete: piovere, piovuto
chjse = chiesa
chjùmme = piombo
ciaciàkke = donnaiuolo
ciafràgne = sonnolenza
cialànghe = ingordigia
cialùne = perdere tempo
ciambacòrte = zampacorta
ciàmbe = zampe
ciambelùse = difettoso di zampe
ciappètte = gancetti
ciàvele = gazza
Cìcce = Ciccio
Cicce-Cappùcce: Ciccio-Cappuccio
cìcere = cecio
cignatòne = cornutone
cìle = cielo: — rosso
cìnde = cento
cinguandìne = cinquantina
cìrre = cerro
cìtte = zitto/i
ciùcce = ciuccio/asino
Ciùlle = Ciullo
ciùnghe = cionco
code = coda
còdeke = cotenna
còkele = globi oculari
colacòle = gazza
Colaròse = Colarosa
conzerrùsce = trucco
còppele = coppola
còre = cuore
còrie = corio
corne = corna
corte = corta
cose = cose
craje = domani
crapellùzze = caprettine
credènze = credenza
cresciùte = cresciuto
crijànze = creanza crijatùre = bambini
crijucciàre = chiassoni
Crìste = Cristo
croce = croce
cùcce cùcce = a cuccia 
cucchjàre = cucchiaio
cucchjarìne = cucchiaino
cuccuguàje = civetta
cuèrte = coperte
cugghjenijàte: burlati
cuìrchje = coperchio
cule = culo
cumannànde = comandante
cumannà = comandare
cumbàgne = compagno
cumbàre = compare
cumbatìte = compatito
cummàtte = agitarsi
cundassènde = discussione
cùnde = conti
cundemìnde = condimento
cundràrie = contrario
cundràtte = contratto
cunfedènze = confidenza
cunzìglie = consigli
cutàtele = curatolo
curcà = coricarsi
cùrne = corno
cùrpe = corpo
curra cùrre = fuggi fuggi
cùrte = corto
curtèlle = coltello tronco
cusarìlle = cosìno
cuscelijà = passeggiare, muovere le cosce (andare a spasso)
cusciènze = coscienza
cùtte = cotto
cùzze = di spalle
cuzzulècchje = cozzolina

D

dame = dama
Dìje = Dio
dijàvele = diavolo
damme = dammi
decèmbre = dicembre
dejùne = digiuno
delìreje = delirio
delòre = dolore
denàre = denari
desègne = disegno
despènze = dispensa
desprèzze = disprezza
dìbbete = debiti
dìce = dire
dace = dà
dìnde = denti
dìte = dito
dìtte = detto
donna Lène = donna Lena
dorme = dorme
drìtta = diritta
dulì = dolere
Dunàte = Donato
dusckà = bruciare

E

ésce = esce
èske = esca

F

fa’ = fa’, fare
facce = faccia
fafe = fave
fandasìje = fantasia
fanòje = falò
farìne = farina
farmacìje = farmacia
fasciatùre = fasciature
fatìghe = fatica
fatte = fatto
fàveze = falso
favùgne = favonio
fazzanùte = robusto
febbràre = febbraio
fegatìlle = fegatino
felarànze = fila
fèle = fiele
feleppìne = filippina
felìnie = ragnatela
felùne = filoni
fèmmene = femmina, donna
ferlìzze = pagliuzze
fertùne = fortuna
fèsse = fesso
fèste = feste
festeggià = festeggiare
feté = puzzare
fianghètte = fianchetta
fìgghje = figli
fijàte = fiato
fìle = filo
fìrme = firma
fìrre = ferri
fìte = fetore, puzza
foke = stretta alla gola
fòrbece = forbici
forme = forma
forte = forte
fosse = fossa
fraccòmede = arcicomodo
fràcede = fradicio
frajòne = agnello lattante
frecà = fregare
fresckijà = frescheggiare
fresckulèlle = fraschetta
frève = febbre
frìdde = freddo
frìscke = fresco, refrigerio
frùscke = bestiolina
frustìre = forestieri
fucìle = cucile
fùje = fuggire, scappare fùke = fuoco
funge = funghi
furnàre = fornaio
fùsse = fossi

G

gabbà = gabbare
galètte = secchia (del pozzo)
galle = gallo
gallìne = gallina
ganàsce = ganasce
Garebbàlde = Garibaldi
gatte = gatta
Gelorme = Girolamo
gemènde = cimenti
gènde = gente
gennàje = gennaio
Giacchine = Gioacchino
Giangalàsse = Giangalasso
giargianèse = giargianese
Giasàkke = Giasacco
giugne = giugno
gnòstre = inchiostro
gocce = spavento
gramègne = gramìgna
grane = grano
granezzùse = albagiosi
grattàte = grattata
gràzie = grazia
grègne = spiga

I

Ije = io

J

jacuvèlle = chiassata
jàme = andiamo, andato
jàzze = giacìglio
jìnere = generi
jittasànghe = buttasangue
jìtte = buttare, da buttare
jucà = gioca, giocare
jurnàte = giornata
jùrne = giorno
jùste = giusta
jùte = andato

K

kecòzze = zucca
kemmùne = cesso
kernùte = cornuti

L

lagne = lagna
lambe = lampada
lanna lanne = lemme lemme
lanze = lancia
larde = lardo
larghe = largo
lassàte = lasciata
lasse = lascia
latte = latte
làure = lauro
lavà = lavare
lazzerijà = ridurre come Lazzaro, percosso selvaggiamente
lé lé = via! via!
leccamùsse = leccamuso
lègge = lèggere
légne = legna
lemòsene = elemosina
lènghe = lingua
letegà = litigare
lettère = lettièra
lìbbre = libro
lijùne = leoni
lìre = lira
liscebbùsse = rimprovero
lìtte = letto
lokke = piano
longhe = lunga
luà (o levà) = levare
luce = luce
luglie = luglio
lùke = luogo
lùkkele = grido
lùme = lume
lùnghe = lungo
lùpe = lupo

M

maccaròne = maccherone
maccatùre = fazzoletto
macchje = macchia
Macciuànne = Mastro Giovanni
macenìlle = macinino
Maddalène = Maddalena
Madònne = Madonna
maganzèse = traditore
magge = maggio
magnà = mangiare
magnàte = mangiato
majèstre = maestro
malandrìne = malandrini
male = vale, male
malecavàte = male cavato
malérve = malerba
maletìmbe = maltempo
malpiòne = furbacchione
malùcchje = malocchio
malùrte = malmésso, malcombinato
mamme = mamma, madre  manalègge = mano leggera, ladro
mane = mano
manefèste = manifesto
màneke = maniche
manùzze = manina
mare = mare/povero 
marenàre = marinaio
Mariaceràse = (Mariacerase) parla
marijùle = mariuolo/ladro
marìte = mariti
mariulìzzie = mariolerie
màrtere = martire
martìlle: martello
marze = marzo
mascijàre = strega
masckaròne = mascherone
màscule = maschio
massarìje = masseria
Mast’Andrèje = Mastro Andrea
maste = mastro
maste Frangìske = mastro Francesco
Mastramuàlde = Mastramualdo
mastrijà = pasticciare
matte = matto
mazzarèlle = mazzetta
mazze = mazza, deretano
mbàcce = in faccia
mbambulejàte = imbambolato, rimbambito
mbarà = insegnare
mbaravìse = in Paradiso
mbènne = impiccare
mbìcce = impiccio
mbìghe = impiego
mbìgne = taccagneria
mbìse = impiccato, appeso
mbìtte = in petto
mbìzze = in punta
mbrìste = prestiti
mbrusettà = diventare prosciutto
mbustatòre = chi fa le poste
medecà = medicare
medecìne = medecina
mègghje = migliori
mellìke = molliche
menà = menare
menà a mùsse = rinfacciare
mènde = mente
menduàte = menzione
mène = venir meno
mennùzze = mammelle
menùte = minuti
merakelòse = miracolosa
merciùse = moccioso mesèrie = miseria
Mèsse = Messa
mestìre = mestiere
mètte = mettere
mezzanotte = mezzanotte
mezzòne = mozzicone
mìdeke = medico
mìgghje = miglio
migghjère = moglie 
mìte = mieti (mietere)
Mmaculàte = Immacolata
mokke = in bocca
momabbìje = (ora-mi-avvìo) soldi
morre = moltitudine
morte = morte
moske = mosche
mosse = mossa
mostre = mostro
move = muovere
mulagnàne = melanzane
mùle = mulo
mundàgne = montagne
mùnece = monaci
mùnne = mondo
mùpe = muto/a
mupègne = alla maniera dei muti
murì = morire
mùrte = morto, funerale
musciàgne = mosciona
musecòne = brontolone
mussajùle = vanesio
muzzecà = mordere
mùzzeke = morso

N

nammecàte = inimicato
Nannaròne = Nannarone
nànze = dinanzi, davanti
Nàpule = Napoli
nasce = nasce
nase = naso
Natàle = Natale
nate = nato
ndàne ndàne = ndano ndano
ndèrre = a terra
nderzùne = di traverso (nella gola)
ndrattìne = trattenimento
ndregghjère = intrigante
ndrète = indietro
ndumacàte = sconvolto
ndùppe = intoppi
ndurzà = bloccare nella strozza
nègghje = no
negòzzià = negoziare
nepùte = nipoti
nervatùre = nervi
nèspule = nespole
néve = neve
nfàme = infame
ngacchjàte = infuriato
ngànde = incanti (incantare)
ngànne = gola, in gola
ngappàte = avere, incappare
ngarnàte = incarnato, preso gusto
ngarràte = riuscito, indovinato
ngavallarìje = in cavalleria
ngecalùte = accecato
ngenàglie = inguinaglia, inguine
nghjummàte = impiombato, rimanere di stucco
nghjummùse = sordacchione
ngìle = in cielo
ngràmbe = a tiro
nguàcchje = sgorbio, sporco
nguìcce = viscida
ngùlle = addosso
ngurnàte = incoronata
nìnde = niente
nnammuràte = innamorata
nòbbele = nobile
notte = notte
nove = nuova
numenàte = nominanza
nùmere = numeri
nùstre = nostri
nùvele = nuvole
nuvèmbre = novembre
nùzzele = nòccioli
nverdekìte = fatto verde
nvìdie = invidia
nzaccavrìcce = pestello
nzallanùte = insensato
nzevùse = sudicione
nzìkkete e nzàkkete = se n’è uscito
nzìrrete = sèrrati
nzìste = deciso
nzògne = cresta
nzòtte = sotto
nzumulàte = assommato

O

òbbleghe = obbligo
ogge e cràje = oggi e domani
ògne = unghia
ome = uomo
ònge = ungere
onòre = onore
ore = ore
ottòbre = ottobre
ove = uovo

P

padrùne = padrone
pagatòre = pagatore
pagghjàre = pagliaio
pagghje = paglia
pagghjòne = fanfarone
paghe = paga
pajèse = paese
pàlie = palio
Palìtte = Paletto
panàre = paniere
panarèlle = panieretta
panarìlle = panierino
pandàne = pantano
pane = pane
pape = papa 
pàpere = papera
papìlle = papiro
Papòne = Papone
Paradìse = Paradiso
parànze = apparenza
parapàtte = pari e patta
Parasàkke = spauracchio
pare e spare = pari e dispari
parìme = appariamo, sembriamo
parìnde = parenti
parle = parla
paròle = parole
parte = parte
pasciùte = pasciuto 
passàgge = passaggio
passe = passa, passo
patùte = patito 
paùre = paura 
Pavelùcce = Paoluccio 
pazzìje = scherzo
peccà = peccare
peccàte = peccato
pècure = pecora
pède = piede 
pedùcchje = pidocchi
pedùzze = piedino
pekescìne = damerino
pelà = pelare
pèlle = pelle 
pellècchje = pellicina
penzà = pensare
penzìre = pensieri
pèpe = pepe
perdènze = perdita
père = pere
pertòne = portone
pertùse = pertugi
pèrze = perduto
pesatùre = grosso peso
pèsce = pesce
pèsele = tutto intero
petràte = pietrate
petrusìne = prezzemolo 
pèttele = lembo di camicia, frittelle 
pezzàte = pezzo
pèzze = pezza
pezzecàte = pìzzico
pezzendarìje = pezzenteria
pezzetèlle = pezzolina
pezzìlle = freddo
pezzìnde = pezzenti
Pezzùle = Pozzuoli
pìcchje = frignare
picciafùke = attizza-fuoco
pigghjà = prendere
pignàte = pignatta
pignùle = pinòli
pijàtte = piatto 
pìkke = piccola cosa
pìle = pelo
piscià = pisciare
pisciavennèlle = damerino, cascamorto
pìse = peso
Pìtre = Pietro
pìzze = pizza
pizze = pezzo
pizzecallànde = polemico, attaccabrighe
pòlece = pulce 
pòlvere = polvere
ponde = punta
ponne = possono 
porte = porta
pòvere = povero
precessiòne = processione
prèdeke = predica
preffedejùse = ostinato 
prefemùse = sostenuto
prengìpie = principio
presùtte = prosciutto
prète = pietra/e 
prèvete = prete 
prìme = prima
prìse = càntero
prode = prude
pròve = confronto
prumètte = promette
pulecìne = pulcino
pulezzìje = pulizia
pullìdre = puledro
pùlpe = polpo
pumadòre = pomodoro
pundètte = sfacciata
pungekèine = pùngono
purcàre = porcaro
Purgatòrie = Purgatorio
pùrke = porco 
putèje = bottega
putìnde = potenti
puttàne = puttane
pùzze = puzza

Q

quadre = quadri
quàglie = quaglia, quaglio
quale = quale
quarand’anne = quarant’anni
quarandìne = quarantina
quarèseme = quaresima
quèlle = quella
quìlle = quello

R

rafanìlle = ravanelli
ragge = rabbia
ragne = ragno
ràngede = rancido
rape = rapa
rapecàne = avaraccio
rappe = pieghe, rughe
ràsele = rasato
re = re
rebbattùte = ribadito
rebbèlle = disordine
recchje = orecchio
reggìne = regina
remòre = rumore
requèste = scorta  
requie = riposo
resciòre = rossore, vergogna
resìne = rèsina
respònne = risponde
rète = dietro
rìkke = ricco
rìne = reni
rìre = ride
rise = riso
rìtte = dritto, assennato
ròbbe = roba
Rose = Rosa
ròte = ruote
rùgne = rogna
rusce = rosso
rùte = ruta
rùtte = rotto
ruvetamìnde = voltastomaco

S

sakke = sacco, tasca
salatìlle = lupìni
sale = sale
salme = salmi
salùte = salute
san Bijàse = san Biagio
san Cazziàne = san Cazziano
san Gesèppe = san Giuseppe
san Guglièlme e Pellegrìne = san Guglielmo e Pellegrino
san Pàule = san Paolo
san Pìtre = san Pietro
sand’Andùnie = sant’Antonio
sand’Anne = sant’Anna
sanda Bellònie = santa Babilonia
sanda Catarìne = santa Caterina
sanda Lucìje = santa Lucia
sande = santi
sande Mattèje = san Matteo
sande Meserìne = santo Miserino
sànghe = sangue 
Sanzevìre = San Severo
sape = sa
saròle = orcio
savezarìlle = piattino
sàzzie = sazio
sbafànde = spavaldo
sbalijàte = sbalestrato
sbattùte = abbattuti
scacàzze = spavento
scacciòne = scacciato 
scadùte = sedotto 
scambànne = spiovendo 
scanagghjà = far parlare, indagare
scanaruzzàte = scollacciato
scapecerràte = scapestrato 
scapelàte = terminato 
scapelatùre = girello 
scarpàre = scarparo
scàrpe = scarpe
scàveze = scalzo
scazzètte = berretta
scerùppe = sciroppo
schjànàte = schiantato
sciacqualattùghe = sciacqualattughe
sciambagnòne = scialacquòne
sciascijà = godere 
sciòkke = disordinata
sciuppàte = strappato
sckàffe = schiaffo
sckànde = spavento
sckanìje = caldana
sckappatòre = schiappa
sckattà = schiattare
sckefegnùse = schifiltoso
sckoppe = scoppia
sckuppètte = schioppetto
scope = scopa 
scòrde = scorda
scòrze = scorze
scòse = scuce
screstianùte = scristianito
scrujàte = frusta
sculatòre = scolatura
scundà = scontare
scùnge = scòncio
scùpre = scopri
scurnàte = scornati
scùrze = parsimonioso 
scùse = scuse 
sdeleffàte = imbellettata
sdellùvie = diluvio
sderrùpe = dirupo
seccà = seccare
segnùre = signori 
segnurìne = signorina 
sekerdùne = alla 
sèkke = sete
sellùzze = singhiozzo
sendènze = imprecazione
senzafùke = fiammiferi
serenàte = serenate
serpìnde = serpenti
servìzzie = servizio 
settèmbre = settembre
sfaccìme = cosa
sfanzijàte = capricciosa
sfastidijàte = infastidito 
sfettùte = sfottuti
sfugliatèlle = sfogliatella
sfùnne = sfondato
sgarzavìcce = brutto ceffo
sguarrà = squarciare
sìcce = seppie
signalàte = segnalati
sìmele = sincope
sìnde = senti
skernùzze = lucciola
skerzòne = sergozzone
smustacciàte = percossa
solde = soldi
sope = sopra
sòrde = sorda
sòrge = sorcio
sotte = sotto
spandecà = spasimare
spàre = spara
sparàgne = risparmi
sparte = spartire, dividere
spartùte = spartito
sperànze = speranza
speselà = soppesare
spèzzie = fattispecie
spìje = spia
spilapìppe = sturapipe
spìrete = spiriti
sporte = sporta
spremelìzze = ripetuto spremersi
sprùcede = brusco
spùgghje = spogli
spulecijàte = spulciato
spundanàte = esposto, esposizione
spùnde = spunto
spusalìzzie = sposalizio
spusàte = sposato
sputàcchje = saliva
spùte = sputa
squagghjàtìlle = irrancidita 
squaquècchje = sdentata 
squaraquàcchje = mancamento
stàbbele = stabili
staffe = staffa
stàgghje = cottimo
stallìgne = prodezze
stendìne = intestini
stìkke = sticco
stìpe = conserva
stìzze = goccia 
stizzecànne = gocciolando
stòmeke = stomaco
stòzze = tozzi
stràde = strada 
strafòke = sazia
stranghelijùne = strèpiti
strascenàte = trascinata
stringetùre = stringitura
strìseme = strèpiti
stuppagliùse = furbacchione
sùbbete = subito, improvvisamente
sucità = società
suggètte = sottoposto
suìrchje = soverchio
suldàte = soldati
sùle = solo
sunnà = sognare
sùnne = sogni 
suppundàte = puntellato 
sùrece = sorci
sùste = broncio, nervoso
svenàte = svenato

T

tabbakkère = tabacchiere
taccarìlle = randello 
tafanàrie = tafanario 
tàgghje = taglio 
takkerijànne = tacchettando 
tande = tanto 
tanne = allora, in quel momento
tarallùzze = tarallucci 
tarde = tardi
taròzzele = castagnetta
tatanèlle = parlantina
tàvele = tavola
tèle = tela
tènde = tenda
tené = tenere, trattenuto
tènge = tingere, colpire
tèrne = terno
tèrre = terra
tezzòne = tizzo
tìmbe = tempo
tira tire = tira tira
tìse = teso
tìtte = tetto 
tokke = attacco
tosse = tosse
trannanà = sproloqui
trapanànde = trapanante (seccante)
tràpele = trapani
trasatòre = entratura
tràse = entra
trebbucà = seppellire 
trènde = trenta
trendùne = trentuno
tretùppe = tretuppe
trìdece = tredici
tridecìne = tredicina
trìmele = tremito
trìppe = pancia, trippa
truànne = cercando
trumbètte = trombetta
trùve = trovi
trùvele = torbida
tùbbe = tubo
tunne = tondo
turne = torno (intorno)
turnèse = tornese
Turnesèlle = Tornisella

U

ucchje = occhi
ùglie = olio
umma ùmme = segreto
Urzelèlle = Orsolina
uscìre = uscieri
ùseme = intùito
ùsse = osso
usuràje = usuraio
ùve = uovo
uzza là = passa via!

V

vacànde = vuoto
vakke = vacche
Vangèle = Vangeli
varke = barca
varràte = barriera
vasce = bassa, basso
vase = baci
vavijèje = sbavando 
vecarìje = vicoli 
vecchjàje: vecchiaia
vècchje = vecchio/a 
vecciarìje = porcheria
veccòne = boccone
vecenànze = vicinanza
vedé = vedere 
vedènzie = udienza, ascolto
velène = veleno 
vendrecìlle = intestini
vène = vene
vènge = vincere 
vènghe = vengo 
vennetrìce = venditrice
verrùkele = locuste 
vescecòne = vescicone 
vescuvàde = vescovado 
vèste = veste 
vestìte = vestito
vestùte = vestito
vève = bere
vi vì = vì vì
viàgge = viaggio
vìje = via
vìnde = vento 
vindòtte = ventotto
vìne = vino 
vite = vita
voce = voce
vogghje = voglio, volere 
vokke = bocca 
vòlle = bolle
volpe = volpe
vorie = bòrea
vòte = volta
vòtte = botta/e, spingere
vòve = bue 
vrascìre = braciere
vràzze = braccia
vretà = verità
vùle = volo
vulundà = volontà
vumecamìnde = vomichevole
vùzze = bitorzolo

Z

zappe = zappa
zìkke = esatto
zìnghere = zingara
zingrijà = imbrogliare, imbrogli
zìrre = rabbia
zìte = signorina
zuculèlle = cordicelle
zumbafùsse = saltafossi
zùppe = zoppo
zùrle = ùzzolo

Quille che ven' appìrze¹

Agghie tenùte sembe sta passiòne
de scrìve cocche ccose ca piacesse,
(cose da rìre, serie, na canzòne)

nen zòle² a ttutte l'ate ma a mme stesse
'Nd' a ttutte stace mìse 'u sendemènde
senza superbie, senze ca credesse

d'esse 'mburtànde e bbrave, pecchè sende
ca i sbaglie stann'assaje, a ccendenàre;
e quiste me despiàce averamènde.

Pe stu mutìve, si ve piace e pare, 
m'avita perdunà pigghiann'a llegge
quille che ven' appìrze: fatte amàre

nu poche, pecchè ggià se vace pegge
sop'a stu munne. Cocche ffattarìlle, 
pe ffarve fa na rise sop' 'a segge,

c'agghie cercàte cu nu cambanìlle
fra tande ca se séndene accundàte
da 'n òme fatte o da nu 'uagliungìlle.

Cocche ccanzòne fatte e mmusecàte.
Poche paròle ditt' a i ferrovìre;
cocche ffegùre c' agghie desegnàte.

1. Che viene dopo
2. Non solo

Core e ssuspìre

A tutt' i mamme

Cchiù penz' a mamma mije e cchiù me chiagne
stu còre chìne de malingunìje.
Nu delòre suttile m 'accumbagne 
pe ttutt' i jurne ca me dace Ddìje. 

Pure si tenghe, mo, i capille janghe, 
me pare d'esse sempe u crijatùre 
che 'a cerche atturne e ssi 'n 'a tène affianghe 
se sende perze¹ e cchìne de paure. 

Cume si fosse vive i cerche angòre, 
pure si tenghe i figghie e si so' ppadre, 
cunziglie e ttanda forze pe stu còre, 
parlanne c' 'u retratte ind' a 'u quadre. 

E ppárlene che mme quist'ucchie tuje
ca ténene na luce, nu tesòre:
'u bbene ch' e vulùte sembe a nnuje,
che cambe² pure si na mamme mòre.

Si hanne chiagnùte st'ucchie, mamma mije,
pe ttanda no che spisse t' agghie ditte
'nvece de nu si, cche ffaciarrìje
pe ssendìrme perdunàte e bbeneditte!

Pe ssendìrme perdunàte? Ma na mamme
ca cresce 'u figghie suje e l'accumbagne
da quanne 'n ze mandène sop' e gamme;
che 'u bbace e l'accujète quanne chiagne;

ca treme quann' 'u vede ch'  e' malàte
e 'u ttande mbrònde quanne ten' a frève,
e fface 'a veglie tutte na nuttàte,
cu nu bbecchìre mmane si adda vève;

che quanne e fatte grusse e sse ne vace
sùle p' 'u munne, scápule o spusàte,
e fin' a cche n' 'u vede 'n drove pace,
sta mamme, sì, da tìmbe, ha pperdunàte!

Ma no na mamma sole: tutt' i mamme
ca vede cum' e tte, cu nu surrìse,
c' 'a facce d' 'a Madonne ca pregàmme
che ce facèsse 'a grazzie mbaravìse.

1. Perduto
2. che vive.

A Mmarìje

Sì state e ssînde¹ angòre 'a vita mije,
Marìja mìje.
Sì state l'albe ca resckàre² 'u munne,
'u munne mìje.
Sì 'u lume, 'u fate, 'a forze ca me tène:
tu sinde 'u bbene.
Sime cresciute cum' e fuglitelle
'nd' a 'u stesse sulche.
Hamm' aspettàte, nzìme ca chiuvève
pe ffarce grusse.
Quand'anne Marì,
tutte quist'anne!
Quanda paùre, penzìre, sendemènde
e sofferenze!
Ce sime fatte strade a mmane a mmane,
facénnece curagge, 
ije a tte, 
tu a mme,
sop' 'a strade d' 'a vite,
c' 'a vulundà de Ddije,
purtanne passe, passe
i figghie nustre,
p' 'a strada lore.
Quanne penze a sti cose, 
a quille ch' è state
e che sarrà,
e ' a cape m'aggìre,
ije tire nu suspire.
Ma nen mme perde:
ije  nen mme pozze perde
si stache assim' a tte,
vecin' a tte,
Marìje.

1. Sei
2. Rischiara.

Acque e scoglje

Ma ije passarrìje i jurne sane
guardanne quistu mare, quisti scoglje
guardanne questa rène che se bbagne
e st'onne che se move nnanz'e rrete.

L'erva marìne currenne sop'a l'acque
se mòve mmizz'e prete e ppè s'affonne.
pò esce n'ata vote sott'a skùme,
pò s'allundane pe tturnà da cape.

Si l'acque s'arretire, sop'a 'u funne
vède ammesckate prète e cuzzelecchie,
e mmizz'e prete cocche ragnetille
che attimbe attimbe mov'i ciambetelle.

I scoglje sò scavate a bbuca a bbuche,
sò nnère. verde scure. janghe, gialle;
sò llisce, tunne tunne, raspulende.

L'acque, lundane, e' fèrme; nen zze mòve,
ma sop'e scoglje corre. sbatte e 'ndorne,
piggh'a sckaff'i prete, zombe a l'àrje,
s'apre a vendaglje e ccade sckattijànne
pe nderre cumìe vitre de becchire.

I ferrovìre

I ferrovìre

Alla memoria
di Guido Mucelli
ferroviere poeta 

Leváteve 'u cappìlle! 
Sissignòre! 
Leváteve 'u cappìlle 
'nnanz' a nnuje! 
Chi sìme¹? 
Cche ffacìme? 
Nuje sìme 
'u sacreficie d' i cadùte 
sop' 'a fatiche, 
p' i lìnie,² p' i pònde e i gallerìje, 
ind' a 1'officine. 
Sìme quille che stanne semb'allerte 
de notte e dde jurne;
quille c' 'a faccia nere 
p'  'u caravone; 
lùrde de grasse,
sott'acque e sott' a vvìnde,
a ffa manovre
'nd' e stazzione,
'nd' e pùrte, 'nd' e traghette;
facènne feste
quanne nenn' e' feste;
durmènne quann' e' jurne 
e nnen ze dòrme.
Quille ch'aggiústene
 e prepàrene,
méttene 'nzìme
e mmannéne
e ppórtene
tutte nu trene;
carrijànne
da nu pìzze a n'ate
d' 'u mùnne 
a ttanda ggende,
a ttutte l'òre.
Leváteve 'u cappìlle! 
Sissignòre! 

1. Chi siamo? - 2. Lungo le linee, i binari.

Canzúne

Marijè

'A sere quanne passe mmizz' a vije
guard' 'a fenestra tuje che eje senza luce;
me penze che t'affacce, tu, Marije, 
cum' e na vòte m' 'u facìve tu. 

Ma so' ttand'anne ca te ne sì jute,¹
chisà ndò staje, chisà si pìnz' a mme: 
nen zacce manghe si tu m' e credùte 
'u jurne ca partije a ffa: « ... 'nò, dduè... ²» 

«Mo agghia parte, Marijè, 
'u suldàte vache a ffà: 
quanne lasse sta gavette 
torn' a tte pe tte spusà. 
Si vuje bbene sol' a mme 
nen guardànne cchiù a nnesciùne,
statt' a pposte, bbad' a tte; 
stip' 'a rrobbe:³ pur' a une, 
pur a nnìnde, nen me 'mbòrte:
tum'abbaste, Marijè.

'A ggende ha dditte ca te sì spusàte
 e ch' e lassate 'a case e stu quartìre. 
Quanne me vede dice: « U vì 'u spustate? » 
E m 'addummànne pecchè vvenghe qua.

'A ggende nen de vede arrete e lastre, 4
cum' ije te vede, Marijetta mìje,
c' 'a nocca roscia fatte cu nu nastre
c' 'a vocc' a rrise: cum' agghia scurdà?

Sì, ije te vede, Marijè,
nen me pare de sunnà:
tu faje segne c' 'a manuzze, 
tu me chiame pe pparlà.
Po' 'a vretà me strenge 'u còre,
tutte sfùme, tu sparisce
e mme trove ammujnate 5
mmizz' a ggende che 'n gapisce.
Passe, passe, m'arretire:
cche ssujspire, Marijè!

1. Andata - 2. A fare il soldato - 3. Il corredo - 4. I vetri - 5. Afflitto.

Fogliammiscke

'A ggiacchette d' 'u diriggènde

Cume facèmm' 'a 'mòre

Cume facèmm' 'a 'mòre a i tìmbe mije,
si t' accundàsse nen ge cridarrisse,
cume passamme i sere mmizz' a vije
pe vedè na cape poche e spìsse.

Ma putève passà i seràte sàne
ch' i spall' a 'u mure, sott' a nu bbalcone,
senza vedè nu segne de na màne
che desse o core mije cunzulazziòne.

'A vecchiàje

Che me sò ffatte vecchie
'n 'u sacce 'nnanz' a 'u specchie:
'u sacce 'mmizz' a strade.
Ije da i fegghiòle 'u sacce
che pàssene pe nnanze
senza guardarme mbacce.

'U ciucce

Che na capezza nganne
'u ciucce ggìre
che l'ucchie accumugghiàte
da nu panne.
Eje tal' e quale
a 'n òme ch' è spusate
 e nen gumànne.

Chi nen vvòle fa fa

Chi nen vvòle fadegà
e mmene cávece o vìnde,
e' megghie mille vòte
de chi nen vvòle fa fa
a l'ate nìnde.

'U títule 

Quille ca ce tène,
senz'arte nè pparte,
a mmette sop' 'a porte
o sop' e carte, 
pe mmandenèrse a ggalle, 
nu títule, qual'eje ne' mborte,
mettìme  « cavalìre », 
eje mene cavalìre
e cchiù ccavalle.

'U fáveze ¹

A cchi te face tropp' ammujìne, ²
'n 'u credènne,
pecchè e' fáveze:
e 'u fáveze, 
ca 'u vonna mbenne, ³
ne' ll' e crète.
Quille te face na facce da 'nanze
e n'ate da rète.

1. Il falso, il bugiardo.
2. Chi ti loda ipocritamente.
3. Impiccare.

Chi stace bbùne

A 'u cemetère

Che 'u munne e' malamènde 'n e' ruvère. 6
E quiste l'agghie viste a 'u cemetère,
sop' e marme, ndò vede sembe scritte:
« Qua stace sebbelite7 'n òme dritte,
bbùne lavoratòre
che ttand' onòre ».
Llà maje, ije, agghie lette, averamènde,
a lléttere nère:
« Qua stace repusànne nu fetènde! »

6. Non è vero - 7. Seppellito.

'U surde

Nenn'eje 'u surde 'u vere malamènde,
ma quille ca pe fforze
nen vvole sende.

'U scùrze

'U vere scùrze
e' quille ca face stu trascurze:²
« Pe ffa 'a spese,
nenn'aspette 'a fin' 'u mese.
Ije 'a fazze tutt' i jùrne
ch' i solde ... de l'ate».

1. ll tirchio.
2. Discorso, ragionamento.

Chi nen zalùte

I prezze bbluccàte

'U tímede

'U bbusciàrde

'A pròle

'U culère

Sanzòne

'U seringàre

Salamènde

I recchitèlle

Ind' a  'u varevìre

'U càvede

A ssessand'anne

I stelle chiàgnene

Vùle vecìlle

Nu poche de dìtte e dde pruvèrbie

'A Madonne 'u sàpe

«Nn' amme tuccàte nìnde!
Te l'agghie ditte:
t' 'u feccà 'nd' a cape,
Pasqualine?»
«'Nd' a cape, 'nd' a cape...
Ve rumbarrìje i dìnde.
Famme stà citte».
- 'A Madonne 'u sape
chi tèn' i recchìne... -

Cunziglie de volpe

Nen zàpe tenè

«Mannagge a esse:
e' semb' 'a stesse!
Ma guarde cche mme tocche:
- Nen zàpe tenè nu cìcere¹ mmocche² - ».

1. Cece - 2. In bocca

Chi nen rrìseche

«Si nesciùne ce 'uarde,
sind' a mme: e' n'azzarde».
« Quande sì scacazzòne!³
- Chi nen rríseche
nen rroseche - ».

3. Fifòne

Chi sput' a l'arie

Cu nu si te 'mbicce

Quille ca vulève

'A lenghe 'n ddène l'osse

Chi manegge

L'acque appandanàte

'A veste e' larghe

'U cane muzzechèje

Acqua trùvele

Sand'Anne

'U sazzie nen ggrède

I slde d' 'usuràje

I guaje d' 'a pignàte

'A figghia mòpe

Figghie...

Ndàne, ndàne...

Ndò tanda galle cándene

Cing'ore d'assembleje,
nesciùna conglusiòne,
ognùne lucculèje
e fface nu latùrne¹
- Ndò tanda galle cándene
nen fface maje jùrne. -

1. Discorso lungo e sconclusionato

Fine che 'u mìdeche studie

'A gallìne face l'uve

Chi téne assàje

-  Chi téne assàje denàre
sembe conde.
Chi téne megghiera bbelle 
sembe cande.
Ije ca nen ddenghe nè ddenàre 
nè mmegghière,
m'aggiuste certi pelle¹
tutt'i sère.

1 Mi ubriaco

L'offèse

Quanne arrive a mmezza mesùre
me sende malamènde
a ppenzà,
ca l'ata metà,
se pote offende;
ma prime ca me dice na paròle
ije m' 'a scòle.

I fattarìlle

'U púrche pulìte

Nu jùrne, nu signòre 'ngruattàte,¹
a fìre s'accattàje nu purcille.
« L'agghi' a 'mbarà » decije « cchiù accrianzàte,
cume se face cu nu cacciunille;²

ne' mborte si, mo, sckame e llucculèje:
tand' aggh' a fa che dope cocche mmese,
s'adda scurdà 'u pajese de ndò eje
e 'a mamme che l'ha ffatte tutt'i spese ».

Acque d'addòre 'n gàpe³ e 'a permanènde;
assaje curàte pìde, recchie e mmusse:
s' 'a spasse da reccòne, assaje cundènde
e mmagn' e vveve e ppenz' a farse grùsse.

Ogne mmatìne abbuscke 4 na bbriosce
'nd ' a 'u latte e ccafè da 'a camarère;
si mágnene 'a gallìne i dann'  'a cosce;
pastìne mbrode magne tutt' i sere.

Pe ddeggerì se face 'a camenàte,
purtàte pe ccatène da 'u padrùne,
'u jùrne, quann' 'u sole s' e avasciàte
cundànne i passe, chiane, a un' a une.

« Bbongiorne! Bbonasere! Bbonanotte! » 
'A ggende 'u salutàve c' 'u cappille.
« S'è ffatte grusse quistu ggiuanotte!
s'è ffatte proprie bbelle stu purcille! »

Ma cchiù cundènde er' 'u prupritàrie
c'avève fatte quill'esperimènde:
zumbàve p' 'a prijezz' a ccosce a 'larie;
facève a ddritte e mmanghe cumblemènde.5

Era cundènde, 'nzòmme, che 'u purcille,
crisciùte c' 'a pacienza e 'a mellechelle,
cume se face cunu 'uagliungille,
nenn'era destenòte a mmurtadelle.

Nu jùrne, sfurtunàte averamènde,
passànne 'nnanz' a n'acqua appandanàte,
mmesckàte c' 'a mennezza 6 cchiù fetende,
spezz' 'a catene e ccum' e nu dannàte,

se mene dritte mmizz' a zuzzarìje.
Se ggire e po' se 'nguacchie 7 e se mbuscìne, 8
cume si quelle nen fosse purcarìje
ma fosse nu devàne ch' i cuscìne.

« Pover' a mme! » Dicije 'u crestijàne.
« Me sende, mo, 'u cchiù ffesse sop' a 'u mùnne.
Púrche sì nnate e púrche, tu, rumàne:
chi nasce quadre, no, nen mmore tùnne! »

1. Incravattato, elegante - 2. Cagnolino - 3. In testa -  4.  Ottiene - 5. Complimenti: paga da bere  - 6. Immondizia - 7. Si lorda - 8. Si rivolta. 

da Quatte passe pe Ffogge, Tipografia Adriatica, Foggia, 1975

Fogge, paèse mìje

E ppùte jì lundàne quande vuje,
pe fforze, pe ppiacère, pe nu jùrne
o pe ttand' anne, si te guard' attùrne
nen vvìde Fogge ch'he lassàte llà.
Sta cchìse nenn e' quèlle d' 'u paèse
ndò stànne san Gguglièlme e Ppellegrìne;(1)
nen assemmègghie 'a vìlle (2) stu ggiardìne;
nenn èje Porta grànne quèsta qua.

Fogge, paèse mìje,
tu staje stepàte
ind'a qquistu còre.
Anne dop' anne,
sforze, sedòre,
strazzàte i panne,
o, forse, segnòre,
ìje, cum'e ttanne,
ìje te pènze angòre.

'A notte, che ìje passe dusciutàte,
m'agàpre nu sepàrie nd'a 'u cervèlle,
e vvèdde tanda cose, cose bbèlle
ch' agghie lassàte tanda tìmbe fà:
i vìje de Fogge, 'a case ndò sò nnàte;
'a tèrre che chemmògghie 'a ggènda mìje;
tanda parìnde, tutt' 'a cumbagnìje
ch' agghie rumàste da tand' anne fà.

Traduzione dell’autore
FOGGIA, PAESE MIO - E puoi andare lontano quanto vuoi, / per forza, per
piacere, per un giorno / o per tanti anni, se ti guardi attorno / non vedi Foggia
che hai lasciato là. / Questa chiesa non è quella del paese / dove stanno san
Guglielmo e Pellegrino; / non somiglia alla villa questo giardino; / non è Porta
grande questa qua. / Foggia. paese mio, / tu stai conservata / in questo cuore. /
Anni dopo anni, / sforzi, sudore, / stracciati i panni, / o, forse, signore, / io,
come allora, / io ti penso ancora. / La notte, che io passo svegliato, / mi apre
un sipario nel cervello, /e vedo tante cose, cose belle / che ho lasciato tanto tempo fa: / le vie di
Foggia, la casa dove sono nato; / la terra che copre la mia gente (morta); /
tanti parenti, tutta la compagnia / che lo lasciato da tanti anni fa.

(1) Santi protettori della città di Foggia. (2)  La villa comunale.

'A tarrazzàne

'A tarrazzàne torne da ' a cambàgne
prìme ca face scùre,
e pporte sop' ê spalle
doje vesàzze
de fogliammiscke.
Ha ffadegàte tutte 'u jùrne sane
ind'a na pèzze,
ch'i pìde sènza scarpe
mmìzz' ê spìne,
e na stòzze de pane
l'ha ssuppùndàte 'u stòmeche.
'A facce e' tutta nère,
còtte de sòle,
e i màne,
pòveri màne!
sò ttutte aperte, lòrde de tèrre.
Nd' â càse ati vesàzze
stanne pe ndèrre:
llà stanne: i caccavùne,
i munacèlle,
quiste sò llambasciùle,
quìlle sò ffùnge,
quiste cardùne jànghe
ggià fatte a mmàzze.
Nenn e' ffenùte angòre sta jurnàte:
s'ha da 'bbadà a i crijatùre:
a 'u piccule ca chiàgne e vvòle 'u làtte;
s'ha da penzà a mmagnà,
ggià vòlle l'àcque.
'U marìte e' 'rruàte
e, 'u vi', carrèje
dòje sècchie p' 'a saròle.
Cchiù ttàrde,
dope magnàte,
quanne i crijatùre stànne ggià durmènne
e 'a rùsce nd' â vrascère
e' cunzumàte;
quanne a l'òme 'i cutelèje' 'a càpe,
mùrte de sùnne,
che nu mezzòne mmòcche,
tànne se sènde ngùlle na strunghèzze
proprie de mòrte.
Prime che accòste 'a pòrte
guàrde 'u cìle
ch'e' tutte chiàre.
I stèlle tremelèjene
cum' e llambìne
a mmìll' a mìlle.
Dumàne 'u tìmbe e'bbùne!
Dumàne... sì, dumàne
e' n'ate jùrne lunghe de fatìche.

E vvularrìje sapé

Ije vularrìje na sère,
quanne 'a lùne
passe pe ngìle
quase pe dduère,
addumannàrle si nen ze stangàte
de mandenèrce 'a lùce
da tand'ànne.
E vvularrìje sapé
che ddeciarrìje
si ce decèsse:
- Stùte e vvàtte cùrche:
lassàmele a scurìje
a qquisti pùrche! -

'U cavedìlle ¹

Mo 'u chiàmene « bbruschètte » pe ffà mòsse; 
se vède pure nd' â televisiòne : 
'i fanne 'a prupagànde c' 'a canzòne; 
mo sìnde pur'ê pùlece c' 'a tòsse. ² 

Te dìnne che sta fèlle ha da èsse mbòsse 
c' 'u zùche 'u pumadòre p'èsse bbòne, 
dop' arrestùte sop'a 'u caravòne 
cum'e na tàcche tutta carne e òsse. 

Stu fatte m'arrevòte tutte ngùrpe: 
me face cume face 'u cambanìlle 
d' 'a svèglie che m'allènde tutt' 'u cùrpe 

ogn'e mmatìne. Quìste, Peppenìlle, 
sò ppalle a l'àrie: càpe sènza cùrpe. 
Pe ccunda mìje, 'u chiàme cavedìlle!

1 - Fetta di pane, per lo più di pagnotta di grano, arrostita sul fuoco, sulla quale si usa mettere un pò di olio d'oliva e sale. Alimento semplice e genuino specialmente della gente di scarsi mezzi economici, preferito nelle lunghe sere d'inverno quando le famiglie, riunite intorno al braciere, usavano trattenersi fino a tardi. 
2 - E' un detto: pure le pulci si fanno venire la tosse, cioè avven­gono i fatti più impensabili, inopportunamente.

Traduzione dell'autore

'U CAVEDILLE - Ora lo chiamano «bruschetta» per far smorfie; / si vede (apparire) pure in televisione: / gli fanno propaganda con la canzone; / ora senti anche le pulci con la tosse. / Ti dicono che questa fetta deve essere bagnata / con il sugo del pomodoro per essere buona, / dopo arrostita sul carbone / come un tocco tutta carne e osso. / Questo fatto mi rivolta lo stomaco: / mi fa l'effetto del campanello / della sveglia che mi scombussola tutto il corpo / ogni mattina. Queste, Peppinello, / sono palle in aria: teste senza corpo. / Per conto mio, lo chiamo cavedìlle. 

da “Archi sul tempo” (Foggia 1978)

'A spegulatrice

testo di Anzivino, musica di Armando Amatruda e Sereno Labbozzetta

Eje scure angore quanne tu t’abbije,
spegulatrice mije, e vaje candanne
c’u friscke d’a matine, ngumbagnìje
parecchje miggje he fa pe spegulà

Mo c’a scurije nen ffaje ‘a verghegnose
zumbe, pazzije, curre, ‘nnanz’e rrete
si na cumbagne t’addummanne: - U spose
u tine? – Rire ma nen vvuje parlà

Spegulatriccia mije,
spegulatrice
sì troppa bbelle
tu, pe sta fatiche!
Sckitte pe nderre guarde
E ammazzett’je i spiche.
Nen zzaje ca tu mr garde
‘mbitte u core?
Lasse stu grane,
dimme che st’amore
nen ddène sol’i pene
dimme si me vuje nu poche bbene
demmille ca me faje cunzulà.

A ‘u friscke de na case de cambagne
Fanne merenne: pane e pummadore;
mo se repose. Tu per, ne’ magne,
nen vvive mangh’a ‘u cicene.Pecche?

Cche tt’e’ succisse? Sinde ind’a stu core
Cum’e na freve ca ‘n dde dace pace?
E quist’è amore! Quist’è prpopri amore!
Ma pe cchi ‘u sinde? Dimme s’eje pe mme.

da "Vernacolo in musica". 

'A POESIJE 

Darrìje chisà ché ccose 
si putèsse turnà, pe nu mumènde 
arrète, a l' anne trènde, 
quanne, crijatùre, mbìde 
sop' a 'na sègge, 
k'i capìlle a 'a bbèbé, 
me sendève nu ré. 
Quanne màmme e papà 
e i duje nanònne 
i frate e i sòre mìje, 
stèvene attùrn' a mmé 
pe' ssènde 'a poesìje 
d'a notte Natàle. 
Fore facève frìdde 
ma ìnde, 'a vrascère ère nu piacère 
cume scalfàve! Angòre accumenzàve 
ché già mammà 
tenève l'ucchje lùstre 
"Miei cari genitori, 
in questo santo giorno" 
(papà facève 'a tòsse 
e ppo' guardàve a l'àrie. 
Nanònne, 'a mana mbìtte,
cacciàve u facciulètte 
decènne ch'ère u fume 
fatte d'o lume). 
"scenda su tutti voi. 
la grazia del Signor. 
Prometto d'esser buono 
e di volervi bene ... " 
A quistu punde mamme 
chjagnève averamènde 
Papà k'a faccia jànghe 
me stève angòre a ssènde 
ma se facève forze 
serrànne forte i dìnde, 
senza capì cchjù nnìnde. 
Ije pure scialbijàve 
ma jève angòre annànze, 
pure si tremelàve. 
N ' u sacce si fenève : 
cokké une m'acchjappàve 
mbràzze e mme bbaciàve 
assìme a ttutte quande. 
Po' mamme me strengève 
e ssope ' o còre sùje 
cundènde me stève.

La poesia - Darei chissà che cosa / se potessi tornare, per un momento, / indietro, agli anni trenta, / quando bambino, in piedi / sopra una sedia, / col vestito della festa, / con i capelli "alla bebé", / mi sentivo un re. / Quando mamma e papà / e i due nonni, / i fratelli e le mie sorelle, / stavano attorno a me / per ascoltare la poesia / della notte di Natale. / Fuori faceva freddo / ma dentro, il braciere / era un piacere/come scaldava! / Non ancora cominciavo / e già mammà / aveva gli occhi lustri. / "Miei cari genitori, / in questo santo giorno"/(papà tossiva e poi guardava in aria) / La nonna, la mano in petto, tirava un fazzoletto per proteggersi (diceva) dal fumo fatto dal lume a petrolio / ... su tutti voi / la grazia del Signor. / Prometto d'esser buono ed volervi bene ..." / A questo punto mamma / piangeva veramente./ Papà con la faccia pallida / stava ancora ad ascoltarmi / ma si faceva forza / serrando forte i denti, / senza capire più niente./ Io pure balbettavo, / ma andavo ancora avanti, pure se tremavo ... / Non so se finivo: / qualcuno mi prendeva in braccio e mi baciava / insieme a tutti quanti./ Poi mamma mi stringeva / e sopra il suo cuore / contento mi stavo.

(A Titina Rutigliano. attrice, voce autentica della gente semplice e sincera di Foggia, ricordata in una famosa trasmissione radiofonica popolare). 

'A VOCE 

Sope 'a facce d'a tèrre, grazzi' a Ddìje, 
nen conde sole 'a ggènde ché se vède 
p'i strade. 'nd'e negòzzie e i tratturije, 
ché rire e magne e sole a quìste crède; 

ma pure tanda gènde scanesciùte. 
'mmucciàte 'nd'a scurìj e de 'na case, 
k'i guàje sùje, ché nen zo' sapùte, 
'rrète a ' na porte ndo' nesciùne trase. 

Gènde ché tène appène quande avàste 
(a si pure è lu ère) pe' cambà; 
ché tène cokké fiòre 'nd'a 'na gràste 
e aspètte u sole si s'ha da scalfà. 

Ma quande de 'sta gènde (agghje sapùte) 
sendènne ' a radie ha avùte 'na speranze 
de nen truàrse sole. -Tu hé putùte 
fa' 'sta mascìje, Titì: hé mìse ' nnànze 

a 'sti crestiàne 'a chjàve de 'na porte 
ché mène ritte ritte a 'a vìje d'u còre: 
quèlle de 'na paròle ché kenfòrte, 
Tu, parlànne, Titì, sì' 'a vocia lòre! 

La voce - Sopra la faccia della terra, grazie a Dio, / non conta solo la gente che si vede / per le strade, nei negozi e le trattorie, / che ride e mangia e solo a questo crede./ Ma pure tanta gente sconosciuta, / nascosta nel buio di una casa / coi suoi guai, che non sono saputi, / dietro una porta dove nessuno entra. / Gente che ha appena quanto basta / (se pure è vero) per campare; / che ha qualche fiore in un vaso/ e aspetta il sole se deve scaldarsi. / Ma quanta di questa gente (ho saputo) ascoltando la radio ha avuto una speranza / di non trovarsi sola. / Tu hai potuto / fare questa magìa, Titina, hai messo davanti / a questi cristiani la chiave di una porta / che mena dritta dritta alla via del cuore: / quella di una parola che conforta. / Tu, parlando, Titina, sei la voce loro!

SAND' AMBROGGE (Da Giuseppe Giusti) 

Vostr' Eccellènze ché me guàrde stùrte 
pe' quatte pazzièlle da duzzìne, 
pecché sèmb' 'e tedèske dake tùrte 
e ppecché mètte i berbànde ind' a vetrine, 
sìnde ché mm'è ssuccìsse a ccùrte a ccùrte, 
ch' è ccapetàte a mé l'ata matìne 
ind'a cchjse sand' Ambrògge de Milàne, 
'nd'a quèlla vècchje, quella fore màne. 

M'ère cumbàgne u fìgghje uagliungìlle 
de quèlla cape assàje pericolose, 
de quìlle ché ha scritte u rumanzìlle 
a ndo' se parle de prumèsse spose. 
Ch'è nen ll'hé lètte?, 'u sacce che pe' mìlle 
fatìghe 'a capa tuje nen zze repòse: 
da tanda grattacape ammujinàte, 
pe' quèsta rrobbe è morte e ssutturràte. 

Tràse e ' nnànde a mmé vède suldàte: 
'na morre de suldàte e ccapuràle! 
De quìlle ché so' bbràve a stà' arrengàte, 
mìse 'nd'a vìgne, qua, pe' ffà da pale. 
Proprie accussì: se stèvene 'mbalàte 
cume fanne 'nnànze 'e ggeneràle: 
k'i bbaffe jànghe cumé ppelanghìlle, 
tutte nu pìzze cumé mmazzarìlle. 

Stève cchjù rrète pe'nne sta' mmesckate 
ke 'sta marmaglie. A èsserte singère
ìje me sendìje de botte stumacàte,
e nnen t'u sacce a ddìce, po' ché ère. 
Ije sendève 'na tanfe ind'o nase 
ché parève, Eccellè', proprie de vase 
'nd'a quèlla bella case d'u Segnòre
fin' 'e cannèle de l'altàre maggiore

Ma proprie quann'u prèvete avezàve 
u càlece pe' fa' a cunzagraziòne, 
'na bànne, arrète a altàre, che sunàve, 
me face 'ndenerì p'a commozione: 
da i trombe de guèrre m'arruàve 
'na voce che facève cumbassiòne, 
de ggènde mandenùte k'i catène 
ché chiàgne 'a libertà ché cchjù nen ddène. 

Ere u core de Vèrde: u core a Ddìje 
candàte da i lumbàrde a 'na Cruciàte; 
quìlle: "O Signòre, d'o tìtte natìje" 
ché cocché vvote tutte hanne candàte. 
Tanne se fenìje 'a forza mìje, 
e proprie cumé tutte 'sti suldàte 
fòssere addevendàte 'n'ata ggènde, 
ije me mmesckàje ke llòre averamènde. 

Ché vvùje, mo, Eccellé', u pìzze è bbèlle, 
po' è u nùstre, sunàte, po', a dduère: 
e ke l'arte pe' mmìzze e cc'u cervèlle 
date a l'arte, nen vvìde sèmbe nère. 
Fenùte 'sta sunàte accussì bbèlle 
sendève ché turnàve a sta' cum'ère: 
quanm' ècchete pe' farme 'n 'atu tìre, 
da quelli vocch' apèrte, 'n gìre 'n gìre, 

nu càndeke tedèske, lìnde lìnde, 
p'ìnd'a cchjse pigghje a mmove i pènne. 
Era preghìre e ppùre nu lamìnde, 
nu sùne vasce e ddòlece, sulènne 
ché me trasìje 'nd'a l'àneme ke nnìnde. 
A ddìce u vère, me sendève arrènne. 
Chi penzàve che quilli pupazzètte 
putèssere candà ke ttande effètte ! 

'Sta ggènde me facève turnà a mmènde 
i canzùne ambaràte da guaglione. 
U core che s'iscrive cum' 'i sènde, 
t' 'i dace 'ndrète quann' è l'occasiòne: 
u penzìre d' a mamme ché 'n z' allènde, 
desedèrije de pace e ccose bbòne, 
u turmìnde pe' ttanda lundanànze 
de chi c' 'a forze è mandenùte manze. 

Quanne fenìje, me Iassàje crijùse
'sti povere 'uagliùne ìje penzàve
l'ha ffatte venì qua nu ré pauruse
de cokké mmòsse d' italiàne e slàve
se sèrve de lore pe' ttenerce schjave;
'I votte da 'a Croàzie e dd'a Boèmme
cumé mandrie mannàte 'nda marèmme.

A bbrutta vìte, a ttanda discipline, 
mùpe, sfruttate, sùle sùle stanne. 
Cumé ffìrre servite a 'na rapìne 
ché 'n inderèsse a llòre o ché ' n 'u sanne;
e quist' odije, ché maje nen avvecìne 
u pòpele lumbàrde a l' alemànne, 
giòve a chi règne e ttène separate 
pòpele cundràrije e ppure affratellàte. 

Povera ggènde! Lundàne da i sùje, 
'nda nu paèse, qua, ché 'a vole male.
Chisà si sotte sotte, cumé nnùje, 
nen manne a quillu poste u prengepale.
Qua, mo, si nen mme n'èsce e mme ne fùje,
fernèsce che m'abbràzze u capuràle 
ché stace tìse tìse mbrìma fìle 
ke nu bbastòne 'o poste d'u fucile. 

30-12-74 

Giuseppe Giusti
SANT’AMBROGIO 

Vostra Eccellenza che mi sta in cagnesco 
Per que’ pochi scherzucci di dozzina, 
E mi gabella per anti-tedesco 
Perchè metto le birbe alla berlina, 
O senta il caso avvenuto di fresco, 
A me che girellando una mattina, 
Capito in Sant’Ambrogio di Milano, 
In quello vecchio, là, fuori di mano. 

M’era compagno il figlio giovinetto 
D’un di que’ capi un po’ pericolosi, 
Di quel tal Sandro autor d’un Romanzetto 
Ove si tratta di Promessi Sposi. 
Che fa il nesci, Eccellenza? o non l’ha letto? 
Ah, intendo: il suo cervel, Dio lo riposi, 
In tutt’altre faccende affaccendato, 
A questa roba è morto e sotterrato. 

Entro, e ti trovo un pieno di soldati, 
Di que’ soldati settentrïonali, 
Come sarebbe Boemi e Croati, 
Messi qui nella vigna a far da pali: 
Difatto se ne stavano impalati, 
Come sogliono in faccia a’ Generali, 
Co’ baffi di capecchio e con que’ musi, 
Davanti a Dio diritti come fusi. 

Mi tenni indietro; chè piovuto in mezzo 
Di quella maramaglia, io non lo nego 
D’aver provato un senso di ribrezzo 
Che lei non prova in grazia dell’impiego. 
Sentiva un’afa, un alito di lezzo; 
Scusi, Eccellenza, mi parean di sego, 
In quella bella casa del Signore, 
Fin le candele dell’altar maggiore. 

Ma in quella che s’appresta il Sacerdote 
A consacrar la mistica vivanda, 
Di subita dolcezza mi percuote 
Su, di verso l’altare, un suon di banda. 
Dalle trombe di guerra uscian le note 
Come di voce che si raccomanda, 
D’una gente che gema in duri stenti 
E de’ perduti beni si rammenti. 

Era un coro del Verdi; il coro a Dio 
Là de’ Lombardi miseri assetati; 
Quello: O Signore, dal tetto natio, 
Che tanti petti ha scossi e inebriati. 
Qui cominciai a non esser più io; 
E come se que’ côsi doventati 
Fossero gente della nostra gente, 
Entrai nel branco involontariamente. 

Che vuol ella, Eccellenza, il pezzo è bello, 
Poi nostro, e poi suonato come va; 
E coll’arte di mezzo, e col cervello 
Dato all’arte, l’ubbíe si buttan là. 
Ma cessato che fu, dentro, bel bello 
Io ritornava a star, come la sa; 
Quand’eccoti, per farmi un altro tiro, 
Da quelle bocche che parean di ghiro, 

Un cantico tedesco lento lento 
Per l’äer sacro a Dio mosse le penne: 
Era preghiera, e mi parea lamento, 
D’un suono grave, flebile, solenne, 
Tal, che sempre nell’anima lo sento: 
E mi stupisco che in quelle cotenne, 
In que’ fantocci esotici di legno, 
Potesse l’armonia fino a quel segno. 

Sentía nell’inno la dolcezza amara 
De’ canti uditi da fanciullo: il core 
Che da voce domestica gl’impara, 
Ce li ripete i giorni del dolore: 
Un pensier mesto della madre cara, 
Un desiderio di pace e d’amore, 
Uno sgomento di lontano esilio, 
Che mi faceva andare in visibilio. 

E quando tacque, mi lasciò pensoso 
Di pensieri più forti e più soavi. 
Costor, dicea tra me, Re pauroso 
Degl’italici moti e degli slavi, 
Strappa a’ lor tetti, e qua senza riposo 
Schiavi gli spinge per tenerci schiavi; 
Gli spinge di Croazia e di Boemme, 
Come mandre a svernar nelle Maremme. 

A dura vita, a dura disciplina, 
Muti, derisi, solitari stanno, 
Strumenti ciechi d’occhiuta rapina 
Che lor non tocca e che forse non sanno: 
E quest’odio che mai non avvicina 
Il popolo lombardo all’alemanno, 
Giova a chi regna dividendo, e teme 
Popoli avversi affratellati insieme. 
 
Povera gente! lontana da’ suoi, 
In un paese qui che le vuol male, 
Chi sa che in fondo all’anima po’ poi 
Non mandi a quel paese il principale! 
Gioco che l’hanno in tasca come noi. — 
Qui, se non fuggo, abbraccio un Caporale, 
Colla su’ brava mazza di nocciuolo, 
Duro e piantato lì come un piolo. 

1852