Raffaele Lepore

 ESCAPE='HTML'

Glossario e Lessico

Il glossario che segue è ricavato dalle note apposte dallo stesso Raffaele Lepore in calce alle poesie pubblicate nei libri " Carosello foggiano ", " Quann'ere uaglione " e  “ ‘I tîmbe so’ cagnàte ”.


'a 
'a capèzze e 'u sottopanze: finimenti in cuoio per animali da tiro
a chi 'gghja scanagghjà: chi devo sottoporre ad interrogatorio
'a Chiazzètte: mercato coperto di Via Arpi
'a controre: dopo pranzo. 
'a férme 'a férme: ben sistemato.
a galètte = a catini
a jeresìnne: ad andarsene
a la sacrèse: alla sprovvista
'a 'mmìdie: l'invidia
a mùzzeche: con mezze parole
'a rèzze: la tenda
a Sand' Alìcie: alle Carceri di Sant'Eligio
'a secherdune: all'improvviso
'a secherdune: di nascosto 
'a strade d'i varvire: la strada dei barbieri, Via Duomo
'a strate d'i scupàre: nei pressi dell'attuale via Dante
a tagghjère: di traverso, sulle 23
'a vammàne ca jève ...: la levatrice che andava dalla puerpera
abbacàje = si calmò
acquaquagghjàte: concluso
Agènte 'i Tasse: Esattore Comunale delle II.DD.
aggiustà 'u piattìne: combinargli un servizio
àine: agnelli
alavetrîre: l'altro giorno
allambanàte: spilungoni
ammuccave 'a cape: l'estate stava per finire
anè: ma guarda un pò
Annand'a scole: davanti alla Cattedrale, in prossimità della Scuola Pascoli
arrecettave i fasciature: concludeva il programma ed iniziava a riordinare gli strumenti
âte
attembate: le donne più anziane
attînde
avaramènde: veramente
avaste: basta
ave da ogge: è da oggi 
avèvene apparàte...: avevano teso due trappole
bacchettòne: alto e smilzo
ca 
cainàte: cognate
cande
càngele...: diverse qualità di bottoni.
cardùne attannùte: cardi spigati, con poche foglie e tutto torso
cavezungìlle: dolcetti ripieni di marmellata di amarene o di uva, girati nel vincotto
ccussì vaje a 'pparà: Così vai a tendere un'altra trappola ?
ce 
cetratèlle: cedrina
chi 
chi te tagghje 'i panne 'ngulle: chi fa i commenti piuttosto maligni
chianghe: macelleria
chianghe: macellerie
chianghire = macellai
chiecàte: piegato, ricurvo
chiène de chiàche: piena di piaghe
chisiolle = chiesetta di campagna
Chissà 
chiù
ciammaruche: lumaca
cìveze ck'a nève: gelsi ghiacciati
ck'a zirre = con rabbia.
cke nu cannutte apirte: a squarciagola.
Crucîse: del Borgo Croci
cùme 'e 
Cummèdije
cupète: specie di torrone
cúrle: trottola in legno che si lanciava con la «zacagghija» (cordicella)
cusetore = sarto
da 'i botte a mure ...: dai petardi e dai bengalini
Dante
de 
denucchie: ginocchia
Devina 

'e palomme: farfalline di stagno lanciate con un ferro elicoidale per colpire le rondini in volo
è sckandàte: si è spaventato
'e spuntanate: agli angoli delle strade, maggiormente esposti ai venti.
E' tropp’a notte: troppo tardi, sia per i bambini, sia per chi ha famiglia
fà 
facce de cuscine: federa
facève 'u pare e spare: tentennava, non si risolveva.
faciarrìje
Falcicchije: il maestro Paolo Falcicchio, Direttore della Banda Musicale di Foggia
fanòje: falò
feleppine: corrente d'aria fredda
felìnije, munacelle...: fuliggine, scarafaggi e ragni appesi
Felù: diminutivo di Raffaele
fenzine: fino a quando
ferzole: la frizione
fetèvene de 'nghiuse: puzzavano di muffa.
fiasche rutte: teste rotte
fogghje 'i pelanghille: foglie di granoturco
fuggiane
m'apprèzzene 
funachètte: casa seminterrati
furtigne: odore acre, caratteristico delle stalle.
fussine: fossetta scavata a terra
gavetà: evitare
gènde a la sdusse: gente da niente
gonfrèdarie: camera d'aria
grummulèje: sta russando
'i cantature: le ranocchie
i lastre...: i vetri andarono in frantumi.
ije
ind'o mastrille: in trappola
jacuvèlle: commedia
jajàte: scenata
jè: andare
jète: bietole d'orto
jìje 'a vije 'Tonine: andai verso Tonino
jìje andò: andò da
jije fôre = andò in campagna
jìje: andò
jute: andate
l’òpere 'i cavallucce...: come la giostra dei cavallini.
l'allèche: le lambisce
láppese: matita
l'âta 
lavarùne: pozzanghere
lénga strascenune: strisciando la lingua per terra
letecatàre: facile alla lite.
lucculàve 'u banne: faceva il banditore
lucernella: fiammella della lampada ad acetilene
lupunàre: asmatico
lupunàre: tipo di asmatico
ma 
m'a squagghjàje: me ne andai di corsa
Ma sta bezzòca.... :ma questa falsa bigotta io la strangolo
Maèstre
maganzèse: traditore
m'ammuccaje: dovetti cedere
mandègna: barile in legno
mandesìne: grembiule
m'anghirene de cape: mi convinsero
Manzegnor Farine: Monsignor Farina, Vescovo dell'epoca.
mappàte: in un fazzoletto
marasciûle ck'a saràche: marasciuoli da saltare in padella con la salacca
'mbambalute: imbambolati.
'mbèrte: la mancia
'mboche: infuoca
'mbundàte: fermo
'mbustàte: appostata
me 
m'è 
me ne jìje: me ne andai.
me 'nghiudije da rète: mi rinchiusi in camera.
mènele atterràte: mandorle al cioccolato
mènete 'mbrime: scàgliati per primo
mènghe
quiste
mentone: cumulo
mènza chumghe: metà mensola di balcone
mercande: commerciante di tessuti
m'ha 'nzurdulute: mi ha insordito, quasi da rompere i timpani
M'hagghje 
 mije
mise a patìa: le lumache si tenevano per due giorni in un tegame per dar loro il tempo di purificarsi
'mmediùse: invidioso
mò 
mungiute: munto
n' érva fasce: di ogni erba un fascio
na
na jonde: un pezzetto
'ncatenate: tutti sotto braccio, a catena
'nd'a nnînde: in men che non si dica
'nde lasse 'nderre: non ti lascio a terra
'nde n'accûrge manghe: nemmeno te ne accorgi
'ndine recìtte: non trovi pace
'ndrite ck'i nucelle: nocelle sgusciate ed infilate ad uno spaghetto, a mò di collana
'ndufàte: senza parole
'ndummacàte: disturbati
nen ge rumàne ...: non ci resta che andare a rovistare
'ngarrettàve: prendeva a bordo passeggeri 
'nghiummàte: frastornati
'nguacchjàve = criticava
nne sputàve maje: non la finiva di parlare
notte;
decìje
'ntine resciòre?: non ti vergogni.
nu 
'nzeppàte: incastrato
'nzumulàje: mise da parte 
'o puste: al Banco Lotto.
'o Svìzzere: Pasticceria Svizzera, dove attualmente trovasi il negozio della Ginori.
papàle: scarponi
parature: frattaglie
parendèla 
parlà
pe n'ambe: per un ambo (alla tombola)
pe poche ...: ci mancò poco che davanti a casa sua non si appendesse il drappo di lutto
pechescîne: persone del ceto medio
pedeje: pancetta ripiena
pelanghille: spighe di granturco
pèttele: frittelle tipiche del Natale
pezzecallande: cavilloso.
piacère
prove
pungechèje: punzecchio
quà
qualche 
quande ce 'nnanne?: quanti ce ne sono?
quanne s'arravògghje: quando si formano le onde
quaratine: salumerie
Raffaè
remètte
resciòre = vergogna 
resciòre: rossore, vergogna
respunnìje
rûsce: carbonella
rùzzene: ruggine
sane
saracine: caditoie
saròle: vaso molto capace in terracotta
sbuttàje 'u maletîmbe = scoppiò il temporale
scagghjùzze: frittelle fatte con farina di granturco
scalfatórie: riscaldamento
scapalature: girelli in legno per bambini
Scaravatte: urna di vetro contenente la statua di Cristo morto;
scasciate: venditore di uccelli che aveva il naso schiacciato
scàveze: a piedi nudi
scherciòne: malandato
sciaddèje: trasandata e mal vestita
scialpijànne: balbettando
sciarabballe = calesse
sckattamurte: becchino
sckattijave: scoppiettava
scunucchiàve: gli si piegavano le gambe
scunucchijave: non si reggeva sulle gambe
scuriatàte: colpi di frusta
scuriatàte: colpi di frusta in aria
scurzime: frutta secca
scutulàve: si scrollava di dosso
sdanghe alarie: stànghe rivolte verso l'alto
sdeluffate: racchia e trasandata
se gnuvulìje = restò immobile, senza parola
se 'nzuppàvene 'a fèlle...: provavano gusto ad insultarla.
se sckattàvene 'ngurpe: si sbellicavano dalle risa.
Sebbulche: i Sepolcri
sènza mane aperte: senza chiedere soldi
sgrizze: desiderio
si
si ce vulìme...: se ci vogliamo attaccare alla ragnatela
si se tròvene...: se vogliamo cercare il pelo nell'uovo
si tîne l'acqua 'nganne: se stai per affogare
sîme cad ute....: siamo caduti prima di avviarci
sò 
sole 
sop 'o cûtte acqua vellùte: acqua bollente sulla scottatura
sott'a botte
spangèlle: costole
spenille: sigarette fatte con mezzi di fortuna.
sprecchìgghje: sciupio
sprechigghje: senza inutile spreco
stace a padrune = presta servizio quale domestica
stace ghinde: si trova in galera
stagnarîlle: coperchi di scatola per lucido da scarpe
stajèlle: pezzi di legno
stanne 
statère: specie di bilancia che si reggeva in mano
stepone: guardaroba
sti 
studînde 
sendènneme 
sunnàte 
suspètte 
t 'appùje: ti appoggi
tacchecèlle d' àine: costatine d'agnello
tambe: il tanfo
tand'appedùne: contribuendo m parti uguali
tatòne: nonno.

t'è gavetà: devi guardarti
temè (abbreviativa di tenemè): Poni mente, guarda
tenemè: ma guarda un pò!
tenènne 'u mènde 'a scundre: tenendo il mento appoggiato alle mani
tenève mènde 'ndérre: aveva lo sguardo fisso a terra.
tènghe
tetejave: ci tediava.
tetejèje: mi dà fastidio
tracchjellère = pettegole
traduzione 
trembà: lavorare con energia la pasta
tretecà: far della critica 
trèzze: capelli annodati in trecce
trigne appassulate: specie di more passite
tuccàrme 
tuccàte 'o cervellìne: scemo
'u 
'u fite d 'arze: la puzza di bruciato
'u masckarone: col viso imbrattato di cosmetici
'u minze timbe: l'uomo di mezza età
'u mûpe: il sordomuto
'u sderrupàme: lo contrastiamo, lo buttiamo da un dirupo
uagliune
una cundàte: in contanti, in unica soluzione
une 
va trove = chissà
va trove: chissà quale giorno
vacile: catino in ferro smaltato
varrìle, sichje a mûrte,... e n'acqua lènde: barili, secchi a non finire,... ed un filo d'acqua
varve da zannîre: barba incolta come quella di un orco
Vellètte: la villetta era chiamata la attuale Piazza Giordano.
Via Vignòle: attuale Via Nicola Parisi
viàte a lore: beati loro
vicce: tacchini
vìppete: ha bevuto
vocche de pappùlle: sdentato, per cui il mento andava quasi a toccare la punta del naso
vrache 'mmane: pantaloni in mano
vrascère: braciere, in rame, o in lamiera
vricce: pietre
vrùccule: broccoli, parolacce.
vucculòne: che ha manìe di grandezza
vutaje cuzze: tagliò la corda.
vuttàte d' o faùgne: sospinte cl.al favonio (Vento caldo)
vûve...: buoi con la campana al collo
zengheriamînde: maldicenze
zeppejata: con pezzi di legno sistemati in modo da evitare il crollo
zoche = corda
zurle: allegria, moto perpetuo

‘A Devina Cummèdije

Canto I°

M'hagghje sunnàte a Dante, l'âta notte;
decìje: "Raffaè, m'è fà 'u piacère,
m'è fà na traduzione sott'a botte
de qualche "cande" mije, une a piacère,

Chissà ca sti uagliune, sti studînde ,
sendènneme parlà cùme 'e fuggiane,
m'apprèzzene de chiù, stanne chiù attînde,
sènza tuccàrme ... 'a parendèla sane!"

"Maèstre - respunnìje - ije mò me mènghe,
quiste e âte, per tè ije faciarrìje,
ce prove, si, ma nu suspètte tènghe:
chi ce remètte, quà, sò sole ije!"

INFERNO
Canto I
Versione in vernacolo foggiano di Raffaele Lepore

Stève quase a metà d'i jurne mije
e ind’a nu vosche me sperdìje ‘o scure,
chè, 'nzacce cûme fuje, sgarràje la vije.

A derevìlle ogge, embè, secure,
'i cose viste fanne tremelà,
sole a penzàrce, me mètte a paùre!

'A morte nen ce avève chè ce fà;
Ma pure 'i cose bone ce truvàje
e quille ch'hagghje viste, mò v'hagghja accundà.

'Nd'a quillu vosche scure me sbandàje;
pecchè d'o forte sunne 'mbambalùte,
'a dereziona juste abbondunàje.

Ma quanne m 'addunàje ca pò ér'asciùte
da quèlla valle chjéne de squallore,
ca m'avève ind'o pîtte allevedùte,

e quase e nen fà sbatte chiù stu care,
guardàje alàrije e vedìje ca 'u sole
'ndurave na culline a ragge d'ore.

Sendije turnà 'a parole tanne tanne,
ca pe stu forte sckande renzerràte,
m 'èra rumaste tutt'a notte 'nganne.

E cûme e quille ca, perdute 'u fiàte,
p 'ascí de corse da nu laghe 'a rive,
se gire a guardà l'acque 'ndummacàte,

accussì ije, e chè t'hagghja descrive,
guarda ‘ndrète, si, guardave abbasce
andò nisciune maje rumane vive.

Appène accumrnenzàje a pegghjà fiàte
p 'ind'o desèrte me ne jìje chiù inde,
ck'u pède fèrme, sèmbe chiù pusàte.

Ma ècche, da 'u selvagge lebberinde
ascì nu liuparde citte e manze,
ck'u pile tutte a macchje variupinde.

Cum 'èra brutte, citte, ci, m'è crète,
'u pède se 'mbundàje, nen 'nze muvéve,
nen 'nge 'a facève manghe a turnà 'ndrète.

Quèlle ère 'a prima ore d'a matine;
'nghjanàve 'u sole anzîme a quilli stèlle
ca stèvene che Isse, ck 'u Devine,

quanne facìje tutt'i cose bèlle.
E si nen me ne jìje, stève 'a raggione,
guardave d'u liuparde quèlla pèlle,

ck'u cîle lustre e l'àrije d'a staggione,
ma n 'âtu sckande stève preparàte,
vedìje d'ascirme annande nu lijone.

Porève ca sta bèstije s'avvendasse,
ck'a cape alàrije e cke na lopa brutte,
tande ca pure l'àrije tremelasse.

Pò, ècche accumbarì  tutte nu  butte, 
na lupa sècche e brutte, na sckercione, 
securamènde  ck 'i stendine rutte.

E fuje  tànde, a stu punde  'a debbulèzze 
ca me pegghjàje vedènne sti scku fìje,
ca ije decìje: "chianghjàne a quèll'altèzze?"

Cûme 'ustruzzine stipe e  'nzumulèje
e pò s'addone che hadda stènne 'i tacche, 
s'a sènde, sbatte, chiagne e mazzechèje,

'ccussì  sta bèstije, brutte cûme e 'a pèste, 
venève 'a vija mije, quatta quatte, 
e me vuttave  'ndrète ind'a furèste.

Mèndre ca rucelàve ind'a scarpàte,
vedìje annand'a l'ûcchje nu bèll'ôme
ca stève citte, ck 'u musse 'nzerràte.

Quanne vedìje a quiste ind'o desèrte,
decìje: "Hagghje cumbassione, avaste!
Chi sînda, sì: malombra, o ôme cèrte!"

Me respunnìje: "Sò mûrte ... n'ôme fuje,
mamme e tatà èrene pulendune,
èrene manduvane tutt'e duje.

Nascìje prime ca Cèsare murèsse,
pò jìje a Rome, quanne stève stève Agùste
e 'i "dèje" ca ce pegghjàvene pe fèsse.

Sò state nu puète e hagghje parlàte
d'Achille, quille ca venìje da Troje
ca na fanoje avève arrezzerijàte.

Ma tu, chè faje quà abbasce, vine, anghjàne,
sop 'a mundagne è tutte n'âta cose,
quà t'addecrije 'u core sane sane!

"Tu sì Vergìlije? Mò hagghje capìte,
sì quille ca 'i parole 'i jètte a fiume?
Madonne, chè vregògne, anè, vedìte!

Ammînze a tutte quande, frate suje,
tu si 'u chiù mègghje, e ije ca t'apprezzave,
m 'hagghje zucàte tutt'u libbre tuje.

Tu sì 'u Majèstre mije, 'u preferite,
perciò, sole da tè hagghje pegghjàte
e me sò fatte onore, m'è capite?

Pe quèlla bèstia là ije me vutàje,
livamìlle da nanza, tu ca pûje;
na gocce ind'e cervèlle me scuppijàje.

- "A tè cunvîne de cagnà benàrije - 
decìje, quann 'ije chiagnève a tande a stizze,
- si vûje cambà, è mègghje a cagnà àrije;

pecchè sta bèstije ca te face chiagne
nen foce maje passà pròprije a nisciune
e tande face, fine a chè s'a magne;

è na fetènde, si, na desgraziàte,
tène 'a cialanghe, si, tène 'u sdellùvije,
fernèsce de magnà e stace affamàte.

E quande ce ne stanne, cûme e èsse,
e quande n 'hanno ascí; fine a chè Une
'i 'ccide, 'i jètte 'o 'Mbîrne e 'i face a lèsse.

Quiste nen vôle tèrre, nè recchèzze,
vôle che 'a gènde s'hadda vulè bène,
s'hanna luvà da nanze sti sckefèzze:

s 'hanna aggiustà li fatte attûrne a Rome, .
andò murìje 'a Vèrgena Camille,
Eurialo, Turne e Nise, sàcce come.

Quiste l'hadda caccià, 'ndò stanna stanne,
e l'hadda zuffunnà abbasce 'o 'Mbîrne,
andò 'u serpènde l'hadda zumbà 'nganne.

P'u bène tuje, ije mò diciarrìje,
vîne cke mè, ca fazze ije da guide,
te fazze fà nu gire andò dich 'ije,

è sènde 'i mègghje lùcchele, 'i lamînde
de chi se cèrche 'a morte n'âta vôte,
pecchê 'nge 'a foce a suppurtà 'i turmînde;

e pò è vedè chi ammînz'e fiamme gode,
penzanne ca nu jurne, chissà quanne,
hadda fernèsce de guardàrse 'a code: 

si, pò, tu vûje 'nghjanà 'nd'o Pregatòrije,
là stace Bijatrice ca te porte,
e ije te lasse sènza tanda stòrije.

'Ndò stace 'u Padretèrne, chè peccàte,
nen 'nge pozze venì: là nen me vôle,
pecchè 'nzò state maje battezzàte

Isse cumanne 'u munne e quà guvèrne,
quà sope stace 'u règne suje e 'u trone.
Vijàte a chi ce arrive 'o Padretèrne!

E ije decìje: T'u cèrche n'âta vôte,
falle pe quillu Dije ca nen canusce,
pe gavetà ca rèste ammînz'a lote,

vogghje veni cke tè 'ndò me decisse,
vogghje vedè 'a porte de San Pître,
tutte quille ca stanne anzîme a isse.

S 'abbijàje, e m 'appezzecàje appîrze.

(Pubblicato sulla rivista "La terra" nel 1966)

QUANN'ERE UAGLIONE

QUANN’ÉRE UAGLIONE

Da poche sò sunate i quarant'anne,
e i sère ca nen pozze pigghià sunne
achiude l'ucchje ... e pènze, pènze a tanne!

Me véde ancore, ère nu uaglione,
gerà pe Fogge, sûle o accumpagnate,
p'u corse e i viche, 'a luce d'u lampione.

Si, m'è crède, nen sacce chè me sènde,
'u core s'addecrèje e rire sûle
quanne me vède annanze tanda gènte:

cumpagne mije de scole, tarallàre,
fruttajule, varvire, prufessure,
chianghire, (¹) puverille e verdumare!

Si tine l'età mije, stamme a sènte,
nen te ne jènne, e vide mane mane
quanta cose ca t'hanna venì a mènte!

Na «carrellata», cume dinne ogge,
sope a l'usanze, i strade e i cristiane,
cose de tanne p'inde' a vecchia Fogge.

¹ macellai

da "Quann'ere uaglione" (1967)

QUANN’ÈRE UAGLIONE

Da poche sò sunate i quarand'anne,
e i sère ca nen pozze pigghià sunne
achiude l'ucchje ... e pènze, pènze a tanne!

Me véde angòre, ère nu uaglione,
gerà pe Fogge, sûle o accumpagnate,
p'u corse e i viche, 'a luce d'u lambione.

Si, m'è crède, nen sacce chè me sènde,
'u core s'addecrèje e rire sûle
quanne me vède annanze tanda gènde:

cumbagne mije de scole, tarallàre,
fruttajule, varvire, prufessure,
chianghire, ¹ puverille e verdumare!

Si tine l'età mije, stamme a sènde,
nen te ne jènne, e vide mane mane
quanda cose ca t'hanna venì a mènde!

Na «carrellata», cume dînne ogge,
sope a l'usanze, i strade e i cristiane,
cose da tanne p'inde' a vecchia Fogge.

¹ macellai

dal libro " Quann'ere uaglione" (ristampa del 2011)

‘A FÈSTE DE SAND'ANNE

Vindisej luglie: féste de Sand'Anne!
'O quarte 'i Cruce 'nze capève nînde:
arcàte, bangarèlle, fúche, banne,
vèste sgargiande e fâfe amminz'e dînde.

'U strùsce accummenzàve d'a matine
pe sott'a l'arche d'allumenaziòne,
da via Lucère fin'e Cappuccìne,
pe tutt'i stratunnèlle d'u riòne.

'I figghiole ck’i tacche e 'a permanènde,
'i giúvene ck'a cape 'mpumatàte,
vestite da i chelùre chiù viulènde,
une ind'o vrazze a n'âte, 'ncatenàte! ¹

'I grûsse, invèce, patìte d'a banne,
cke ségge e banghetîlle, d'a matine
s'appiazzàvene o larghe de Sand'Anne
sotte a l'orchèstre, avìte 'u bumbardine.

Stève Falcicchje ² e nen se descutève,
'i mègghje pîzze d'ópere sunàve,
e si 'a curnètte 'a note sustenève,
appláuse a tutta forze, e chi 'i fermàve?

Indande, 'i bangarèlle 'i nucelline
ck'i banderozze tutte culuràte
e ‘i vendagliètte de carta veline
pesàvene e vennèvene 'a ciambate!

'I fémmene attembàte, ³ 'e case lore,
nen putèvene ascì, tenèvene da fà,
avévena sciacquà fin d'e prim'ore
i ciammaruchèlle mise a patìa. ⁴

Vérse 'u chiù tarde avévena trembà ⁵
chile de paste pe li pizze fritte
ck'a séra tarde s'avèvena magnà.
- Ciammaruchèlle cotte e pizze fritte -

Quell'ére 'a tradezione, e 'nze sgarràve!
'A sere, annand'a tutte 'i pianterrène,
'a lampèdina forte ck'accecàve,
'a buffètte ck'i ségge,... e se magnàve.

Dope mézzanotte, prima calcasse,
'a banne arrecettàve 'i fasciatùre, (6)
éra ore che 'a gènde s'abbijàsse
a vedè 'u fûche, là, vérse 'u trattùre.

Dope nu quarte d'ore, tutte pronde,
accummenzàve 'u fûche ck'i rutèlle:
«bélle!» - Deceve 'a génde - «Quande sonde!»
'I calcasse, pò, tutte quande bélle.

E pò venéve 'u mégghje, 'a battarìje!
Avèva ésse forte, straputènde.
Cundènde, t'i sendîve: «mamma mije,
m’ha 'nzurdùlute ⁷ i récchie stu fetènde!»

'U fume azzurre e forte de sti botte
passàve sôp'o cappellone 'i Crûce,
sop'o Cunvènde, sop 'i scorze rotte
d'i ciammarùche, 'i summendèlle, 'i nûce!

'A l'útema calcasse, 'a chiù putènde,
ca te facéve ascì 'u core 'nganne,
'a génde se ne jève, éra cundènde,
ére fernute 'a féste de Sand'Anne.

----------------------------------------------------------------
¹ 'ncatenate: tutti sotto braccio, a catena
² Falcicchije: il maestro Paolo Falcicchio, Direttore della Banda Musicale di Foggia
³ attembate: le donne più anziane
⁴ mise a patìa: le lumache si tenevano per due giorni in un tegame per dar loro il tempo di purificarsi
5 trembà: lavorare con energia la pasta
6 arrecettave i fasciature: concludeva il programma ed iniziava a riordinare gli strumenti
⁷ m'ha 'nzurdulute: mi ha insordito, quasi da rompere i timpani

dal libro : Quann'ere uaglione (ristampa 2011)

L'ACQUARÛLE

Pe rète 'a Banghe e tutt’i strade attûrne
nen ce passàve angòre l'acquèdotte,
e l'acque s'accattàve jûrne jûrne
da l'acquarùle ca purtave 'a votte.

Nu cavalle scherciòne fatecàve
a terà stu carrûzze sôpe 'e prète
ca scuffulave spisse, e skunucchijàve:
chiuttoste ca ji annanze, jéve arréte!

L'ôme, cke na mandègne mézza rotte
jéve e venève, anghiève e sduvacàve;
'u prime piane, 'u pianterrène, 'a grotte,
anghianàve, ascennève, se sfiancàve.

Tenève sèmb 'i spalle tutte 'mbosse,
cke tutte 'u sacche mise pe sustègne,
l'umedetà li trapanàve l’osse
pe l'acque ca scurrève d'e mandègne.

Pe fàrece 'a pruvviste d'a jurnàte,
tenèmme na saròle ind'a cucine
ck'u cuvîrchije de lègne cummegghjàte
e nu sicchje de stagne là vecìne,

p'anghji quell'acqua'a tutte l'occorrènze,
sènza sprechìgghje, sèmbe prevenùte!
E quand'anne accussì! Sckitte ca pènze,
quanda vîrme ind'a l'acque hamme 'gnettùte.

dal libro Quann'ere uaglione (ristampa 2011)

A PAPA' MIJE

Me férme 'a gènde, apposte, amminz'a vije:
«Chè face Don Luige? Nenn'u vède!»
«Quanne 'u truve, dàcce i salute mije!»

Tanne tanne nen sacce chè responne,
avasce 'a cape: «Papà'nge stace chiù!»
Me guàrdene, e manche lore ponne

penzà ca se n'è jute. - «Nen pot'ésse,
quand'âve l'agghje viste, stève bûne,
semb'elegande, isse, sèmbe 'u stèsse!» -

Chi nenn'u canuscève a papà mije?
‘U vulèvene bène tutte quande,
ére allègre, 'i piacève 'a cumbagnije!

Gènde de tutte spècie 'u respettave,
pecchè teràve a tutte 'a sembatije;
i nunvand'anne nenn'i demustrave.

Stève pe isse na venerazione:
chissà, si 'u diche fazze nu peccate,
n'tenève età, ére n'istituzione.

Nen m'agghje fatte chiù na cammenate
pe stà l’ùtimi timbe anzim'a isse;
si pe forze de cose sò mangate,

sendève nu remorse e nen durmève.
Vulève 'a cumbagnije d'i figghje suije:
'u baciamme, e cundènde s'a revève ...

...Ck'i fiure 'mmane e ck’a cravatta nère
annand'a tè mò ce facime 'a Croce,
nen ce vedìme chiù mò tutt'i sère.

Tu rire angòre, d'a fotografije,
ma a nuje nenn'esce manghe na parole,
sole n'Avemmarije, ... papà mije.

dal libro  "Quann'ere uaglione" (ristampa 2011)

‘A guerre

... e venìje 'a guèrre! Ind' o quarandatrè
accummenzàrene 'i bumbardamènde.
"E' sunàte l'allarme, vine cke mè!"

"O recòvere, nen chiagnènne, fuje!"
-lucculàvene 'i gende cùm 'i pacce-
- avèmme viste 'i mùrte pure nuje!

'U diciannove aguste, chè jurnàte!
Zumbaje pe l'àrije Fogge, 'u finamùnne,
bombe de tutte spècie, a tunnellàte !...

Ce ne fujèmme 'a pìde p’a cambagne
Sènza sapè 'ndo jèmme, sènza nìnde,
sfullàmme a nu pajèse d'a mundagne.

Ereme vive, si, 'ngrazianne a Dije,
ma l'odissèje nenn'ère fernùte:
parèmme tanta prète amminz'a vije.

Jettàte sope 'e fogghje 'i pelanghìlle, (1)
Cke l'ùcchje sbalanzàte p'a paùre,
ce arravugghjàmme l'ùtimi spenìlle (2)

Indande, là nen se truvàve nìnde,
magnàmme e nen magnàmme, ... pure l'acque
èra poche. 'A fundane, chiù de cìnte

e penzàmme, ... magnànnece 'i cervèlle,
si avèmma turnà, sia pure pe vedè,
si èra rumaste qualche cusarèlle.

facèmme 'a file pe nu fiasche 'ndutte!
E cùme te lavàve o te cagnàve?
Cussì arredùtte, ce 'a vedèmme brutte!

Facèmme 'u pare 'e spare e ce abbijàmme
dope nu mèse a Fogge, ... e chè squallore!
Mundagne de macèrie, ce stangàmme

A 'nghianà e scènne fine e 'a Chisa Granne.
'A casa nostre, quase tutta 'ndèrre! ...
Nu nùteche s'èra fermàte 'nganne!

Qualche cose spundàve sott 'e prète
'a polvere e 'i pezzate d'i mubbilije;
cercàmme d'anghianà d'avìte rète

chissa truvamme almène duj vestite,
'a bianghèrije.... quille ca se stève.. .
... e nen truvamme nìnde! Già pulite

da 'i sciacàlle, gènde de là 'nnanze.
Na rète, 'i libre, doje fotografie,
jettàte 'ndèrre a n'angole d'a stanze:

quille èra tutte! Po', sotte 'e macèrije
truvàmme doje giacchètte e nu cappotte.
. . .Ce ne turnamme, e 'u spèttre d'a mesèrije

p'a prima vòte a l'ùcchje ce venìje!
Strengèmme i dìnde pe fàrece curagge ...
...teramme annanze cùme Dije vulìje!

(1) fogghje 'i pelanghille: foglie di granoturco
(2) spenille: sigarette fatte con mezzi di fortuna.

dal libro "Quann'ere uaglione" (ristampa 2011)

I FECHEDIÌNIJE

Dope 'a fèste d'u quinece d'aguste,
quanne a stagione già ammuccave 'a cape, ¹
vedìve già parècchi bangarèlle
ck'i fechedìnije sôpe, a tutt 'i strade.

Appène asciute, angòre 'a scorza vèrde,
jèvene care, e allore s'aspettave
ch'accummenzàssere 'a cagnà chelore
pecchè 'u prezze acalava sùle sùle!

Po, t'i vedive a Fogge, a tutte i pizze:
geràvene carruzze chîne chîne,
'nd'e sicchje, 'nd'e canèstre, 'nd'e vacìle, ²
pe tutt’ strade, fèmmene, criature,

che nu curtille 'mmane e 'u sicchje 'i scorze,
d'a matine 'a sère, e lucculàvene:
«I fechedìnije 'a pagnotte, belli fè!»
«Belli fè, jame 'a quarande na líre!»

Pe nen feccarce 'i spine dinte 'e mane
c'ì facèmme annettà da lore stèsse
e anghièmme 'u pignatille, 'u vacelotte,
'u piatte granne de firre smaltate!

Si stîve ck’i cumbagne, vérse 'a sère,
e te venève 'u sgrizze ³ d'a magnate,
se jéve dritte dritte a Porta Granne,
'o quartire génerale, dope l'arche.

Nu sacche de carruzze affelaràte,
ck’i sdànghe ⁴ alàrie e cke na lucernèlle.
Chi te chiamave a déstre, chi a sinistre,
fenzine ⁵ ca sceglìve e te fermave.

Tenèvene na prateche a tagghiarle:
duje 'ndacche 'e late e une dritte amminze,
e tu teràve 'u frutte da ind'a scorze:
nen te dèvene 'u timbe manche 'a gnotte!

Passave 'u timbe, s'arruave 'o virne:
sti fechedìnije frédde e rosce rosce
stèvene angòre sope 'e bangarèlle
'o pizze 'i strade proprie 'e spundanate.¹

Ck'u vînte fridde ca tagghjave 'a facce,
sope a na sèggia rotte o 'u banghetille,
stèvene férme là sti tarrazzàne
arravugghjàte ind'a nu faccettone

chissà s'avvecenasse qualchedune
«Jame a li grosse, jem!"» Sentîve angòre.
Stu lúcchele tagghjave 'a négra sére;
chiù pecundrije te déve si chiuvève! ...

‘Erene l'útimi jurne, e se vedève!
Ck'i mane lívede e cku nase rusce,
se stève a tremelà, povera génde:
avèv'ascì 'a jurnate, e 'nze muvève.

Facèv'allite 'a fiamme 'a citolene
ck'u vînde fridde, ma nen se stutave.
«Jame a li grosse, jem!» Nen se stangave
sta voce d'a mesèrie ca straziave!

¹ ammuccave 'a cape: l'estate stava per finire
² vacile: catino in ferro smaltato
³ sgrizze: desiderio
⁴ sdanghe alarie: stànghe rivolte verso l'alto
⁵ fenzine: fino a quando
¹ 'e spuntanate: agli angoli delle strade, maggiormente esposti ai venti.

dal libro "Quann'ere uaglione" (ristampa 2011)

I FECHEDINIE

Dope 'a fèste d'u quinece d'aguste,
quanne a stagione già ammuccave 'a cape, (¹)
vedive già parecchi bancarèlle
ck'i fechedinie sôpe, a tutt 'i strade.

Appène asciute, ancòre 'a scorza vèrde,
jèvene care, e allore s'aspettave
ch'accummenzàssere 'a cagnà chelore
pecchè 'u prezze acalava sûle sùle!

Po, t'i vedive a Fogge, a tutte i pizze:
geràvene carruzze chine chine,
'nd'e sicchje, 'nd'e canèstre, 'nûd'e vacile, (²)
pe tutte ’i strade, fèmmene, criature,

che nu curtille 'mmane e 'u sicchje 'i scorze,
d'a matine 'a sère, e lucculàvene:
«I fechedinie 'a pagnotte, belli fè!»
«Belli fè, jame 'a quarante na líre!»

Pe nen feccarce 'i spine dinte 'e mane
c'ì facèmme annettà da lore stèsse
e anghièmme 'u pignatille, 'u vacelotte,
'u piatte granne de firre smaltate!

Si stive ck’i cumpagne, vérse 'a sère,
e te venève 'u sgrizze (³) d'a magnate,
se jéve dritte dritte a Porta Granne,
'o quartire génerale, dope l'arche.

Nu sacche de carruzze affelaràte,
ck’i sdànghe (⁴) alàrie e cke na lucernèlle.
Chi te chiamave a déstre, chi a sinistre,
fenzine (⁵) ca sceglìve e te fermave.

Tenèvene na prateche a tagghiarle:
duje 'ndacche 'e late e une dritte amminze,
e tu teràve 'u frutte da ind'a scorze:
nen te dèvene 'u timbe manche 'a gnotte!

Passave 'u timpe, s'arruave 'o virne:
sti fechedinie frédde e rosce rosce
stèvene ancòre sope 'e bancarèlle
'o pizze 'i strade proprie 'e spuntanate.(⁶)

Ck'u vinte fridde ca tagghjave 'a facce,
sope a na sèggia rotte o 'u banchetille,
stèvene férme là sti tarrazzàne
arravugghjàte ind'a nu faccettone

chissà s'avvecenasse qualchedune
«Jame a li grosse, jem!"» Sentive ancore.
Stu lúcchele tagghjave 'a négra sére;
chiù pecundrije te déve si chiuvève! ...

‘Erene l'útimi jurne, e se vedève!
Ck'i mane lívede e cku nase rusce,
se stève a tremelà, povera génte:
avèv'ascì 'a jurnate, e 'nze muvève.

Facèv'allite 'a fiamme 'a citolene
ck'u vinte fridde, ma nen se stutave.
«Jame a li grosse, jem!» Nen se stancave
sta voce d'a mesèrie ca straziave!

¹ ammuccave 'a cape: l'estate stava per finire
² vacile: catino in ferro smaltato
³ sgrizze: desiderio
⁴ sdanghe alarie: stànghe rivolte verso l'alto
⁵ fenzine: fino a quando
⁶ 'e spuntanate: agli angoli delle strade, maggiormente esposti ai venti.

dal libro "Quann'ere uaglione" (1967)

A VRASCÈRE

Quanne venève 'u virne ére nu guaje
pe resolve 'u problème 'u scalfatòrie, ¹
sta vrascère² ca 'nz'appecciave maje:
soltande fume, fîte e 'nguacchiatòrie.

'A cummatte ck’a rusce e 'i caravùne,
'i levenèlle e 'a cènera stutàte,
ére nu stràzzje ca sciuppàve a ognune
'i parulacce e 'i mègghje gastemàte.

Nenn'éra fàcele appeccià 'a vrascère,
'u vendaglie ck’i pénne de galline
te rumbève 'i vrazze: ére nu piacère,
e t'addurmève i còtele d'i rine.

Tutte a sciuscià quann'acalàve 'u sole:
'a trezzelose annand'a grotta suje,
sop'a fenèstre 'a zetellona sole,
sop'o balcone l'âte, e pure nuje.

Quanne 'a vrascère se trasève inde,
nen ge mangave 'u fîte d'u tezzone!
- «Cirche andò stace quillu mostre tinde!
- «No, quille no, quille è nu caravone!»

«Mitte nu poche 'a scorze 'u purtagalle!»
«No, forse è megghjie 'a scorze de na mèle!»
Pe tutt'a case 'u fumelizze gialle
Stutàve pure 'a fiamme d'a cannèle.

- «E' mégghje aprì! Sbalànze stu balcone!»
E a dritte a dritte, proprie arrète 'e rine,
cercanne cka palètte stu tezzone,
gelàte t'arruvave 'a feleppìne. ³

Cagnàte l'arie, nenn'ère fernute,
éra destine: almène nu bettone,
'u péttene d'a nonne già addermute,
làppese, ⁴ pane e file de chettone

avèvena cadè 'nd'a sta vrascère!
Agápre n'ata vote, e cagne l'arie!
Murte de fridde, éra fernute 'a sére:
'i vicchje se decèvene 'u resàrie.

Nuje ce culcamme pe pigghjà calore:
'nd'o stómache 'u velène d'u tezzone
e 'a cape ca sckattàve p'u delore.

¹ scalfatórie: riscaldamento
² vrascère: braciere, in rame, o in lamiera
³ feleppine: corrente d'aria fredda
⁴ láppese: matita

dal libro "Quann'ere uaglione" (ristampa del 2011)

A VRASCÈRE

Quanne venève 'u virne ére nu guaje
pe resolve 'u problème 'u scalfatòrie, (¹)
sta vrascère (²) ca 'nz'appecciave maje:
soltande fume, fîte e 'nguacchiatòrie.

'A cummatte ck’a rusce e 'i caravùne,
'i levenèlle e 'a cènera stutàte,
ére nu stràzzje ca sciuppàve a ognune
'i parulacce e 'i mègghje gastemàte.

Nenn'éra fàcele appeccià 'a vrascère,
'u ventaglie ck’i pénne de galline
te rumpève 'i vrazze: ére nu piacère,
e t'addurmève i còtele d'i rine.

Tutte a sciuscià quann'acalàve 'u sole:
'a trezzelose annand'a grotta suije,
sop'a fenèstre 'a zetellona sole,
sop'o balcone l'âte, e pure nuije.

Quanne 'a vrascère se trasève inde,
nen ge mangave 'u fîte d'u tezzone!
- «Cirche andò stace quillu mostre tinde!
- «No, quille no, quille è nu caravone!»

«Mitte nu poche 'a scorze 'u purtagalle!»
«No, forse è megghjie 'a scorze de na mèle!»
Pe tutt'a case 'u fumelizze gialle
Stutàve pure 'a fiamme d'a cannèle.

- «E' mégghje aprì! Sbalànze stu balcone!»
E a dritte a dritte, proprie arrète 'e rine,
cercanne cka palètte stu tezzone,
gelàte t'arruvave 'a feleppìne. (³)

Cagnàte l'arie, nenn'ère fernute,
éra destine: almène nu bettone,
'u péttene d'a nonne già addermute,
làppese, (⁴) pane e file de chettone

avèvena cadè 'nd'a sta vrascère!
Agápre n'ata vote, e cagne l'arie!
Murte de fridde, éra fernute 'a sére:
'i vicchije se decèvene 'u resàrie.

Nuije ce culcamme pe pigghjà calore:
'nd'o stómache 'u velène d'u tezzone
e 'a cape ca sckattàve p'u delore.

¹ scalfatórie: riscaldamento
² vrascère: braciere, in rame, o in lamiera
³ feleppine: corrente d'aria fredda
⁴ láppese: matita

dal libro "Quann'ere uaglione" (1967)

I PELLEGRINE D'INCURNATE

Scennèvene all'appide 'i pellegrine
'a caruvane indère, 'a cendenare,
d'Abbruzze, da 'u Gargane, d'Appennine;

gènde de tutt'età, ck’a vèra fède.
N'ôme ck'a Croce jève annand' annande,
n'áte ck'u cambanille jève arrète;

na voce 'ndunàve: «Viva Maria!»,
'u core respunnève tutt'anzîme:
«Maria sempre evviva!» e 'a latanije

cundenuave sèmbe, 'nze fermave!
Gènde ca jève scáveze, ¹ chiagnève,
suffrève, pregàve, nen se stangàve!

Quann' arruvave annand' o Sanduàrie,
fatte 'i trè gire atturn' atturne 'a Chise,
ck'i denucchie ² pe 'ndérre e i vrazze alàrie

sta génde lucculàve, e qualchèdùne
trasènne inde, sèmbe 'ngenucchiate
s'avvecenave, lènga strascenùne ³

fin'a l'altare andò stève 'a Madonne;
cercave 'a grazie e i lacreme sengère
cadèvene pe 'ndèrre tonne tonne.

Ditte i raziune, e avute 'u sègne 'mbronde
d'o prèvete, cke l’uglie, d'a Madonne,
'i pellegrine èrene già pronde

p'ascì a gruppe oppure 'a specciulate.
Finalmènde ind'o vósche se magnave:
na merènne purtàte ind'a mappàte. ⁴

Ma prime de turnà, 'e bangarèlle
ognune jève pe purtà 'u recûrde:
'u cavallucce, 'a 'ndrite ck'i nucèlle, ¹

'a medagliozze, 'a pupe de cartone,
i pènne gialle e rosce p'u cavalle,
na zènne de cupète, ² o nu pallone.

... 'A Croce annande e 'u cambanîlle arrète,
pegghiave a vie de Fogge 'a cumbagnije:
n'Avemmarie, ... nu mùzzeche 'a cupète...

¹ scàveze: a piedi nudi
² denucchie: ginocchia
³ lénga strascenune: strisciando la lingua per terra
⁴ mappàte: in un fazzoletto
¹ 'ndrite ck'i nucelle: nocelle sgusciate ed infilate ad uno spaghetto,a mò di collana
² cupète: specie di torrone

dal libro "Quann'ere uaglione" (istampa del 2011)

I PELLEGRINE D'INCURNATE

Scennèvene all'appide 'i pellegrine
'a caruvane intère, 'a centenare,
d'Abbruzze, da 'u Gargane, d'Appennine;

gènte de tutt'età, ck’a vèra fède.
N'ôme ck'a Croce jève annand' annande,
n'áte ck'u campanille jève arrète;

na voce 'ndunàve: «Viva Maria!»,
'u core respunnève tutt'anzime:
«Maria sempre evviva!» e 'a latanije

cundtenuave sèmbe, 'nze fermave!
Gènte ca jève scáveze, (¹) chiagnève,
suffrève, pregave, nen se stancave!

Quann' arruvave annand' o Santuarie,
fatte 'i trè gire atturn' atturne 'a Chise,
ck'i denucchie (²) pe 'ndérre e i vrazze alàrie

sta génte lucculàve, e qualchèdùne
trasènne inde, sèmpe 'ngenucchiate
s'avvecenave, lènga strascenùne (³)

fin'a l'altare andò stève 'a Madonne;
cercave 'a grazie e i lacreme sengère
cadèvene pe 'ndèrre tonne tonne.

Ditte i raziune, e avute 'u sègne 'mbronte
d'o prèvete, cke l’uglie, d'a Madonne,
'i pellegrine èrene già pronte

p'ascì a gruppe oppure 'a specciulate.
Finalmènte ind'o vósche se magnave:
na merènne purtàte ind'a mappàte. (⁴)

Ma prime de turnà, 'e bancarèlle
ognune jève pe purtà 'u recurde:
'u cavallucce, 'a 'ndrite ck'i nucèlle, (⁵)

'a medagliozze, 'a pupe de cartone,
i pènne gialle e rosce p'u cavalle,
na zènne de cupète, (⁶) o nu pallone.

... 'A Croce annande e 'u campanille arrète,
pegghiave a vie de Fogge 'a cumpagnije:
n'Avemmarie, ... nu mùzzeche 'a cupète...

¹ scàveze: a piedi nudi
² denucchie: ginocchia
³ lénga strascenune: strisciando la lingua per terra
⁴ mappàte: in un fazzoletto
¹ 'ndrite ck'i nucelle: nocelle sgusciate ed infilate ad uno spaghetto,a mò di collana
² cupète: specie di torrone

dal libro "Quann'ere uaglione" (1967)

SÀBBETE SANDE

'I Sebbulche ¹ 'u Giuvedì l'avèmme fatte,
'u jurne appîrze ièmme 'a precessione
d'Addulurate annand'o o Scaravatte: ²
ce preparamme p'a Resurrezione.

D'e ùnece'a matine ce abbijàmme
avit'a Chisja Madre tutte quande,
chiù ce ne jèmme, chiù ce ne 'nzaccàmme
p'assist'a Glorje d'u Sàbbete Sande.

Dop'a funzione d'u Cère e l'Acqua Sande,
tutt'u Clère cke Manzegnor Farine ³
jève a l'Altare p'a latanije d'i Sande.
Appecciàte cannèle e lampèdine,

na nùvele de 'nginze s'avezàve,
'u panne viole ca se n'ascennève,
nu sturme de palumme svulazzàve,
ascève 'u Criste ca benedecève!

Nu brìvede de gioje ce passave
pe tutt'i carne, éreme cundènde;
chi chiagnève, pregave e supplecave:
ogn'anne se vevève stu mumènde!

Asciùte fôre, 'u sûne te 'nzurdève:
cambàne 'a fèste sôp'a Cattedrale,
da l'âti Chisje 'u core respunnève!
Àrie de fèste ca 'ngenn'éje éguale.

Ognune s'abbrazzave ck'u parènde,
a chi passave se strengève 'a màne
cke l'ucchje lustre, 'a gènde éra cundènde:
se cuncludève 'a Sanda Settemàne.

Taròzzele de lègne o de ramère,
'a banne ca sunave na marcètte,
uagliune ca teravene 'i stagnère,
'i gatte ca parèvene sajètte

'mbacciùte p'u remòre d'i ferzòle
attaccàte ck'u spache ambacc'é code.
Quase n'ore durave annand'a scole ⁴
st'armunìje, sta fèste, ad ogni mode

'a Pasque è tanne, quanne son'a Glorje
e a quilli timbe 'a fèste se vedève.
S'è cagnàte 'u sestème pecchè 'a stòrie
nenn'éra juste - almène se decève -

Gesù è resuscetàte a mènzanotte
e a quèll'ore s'hadda fa ‘a funziòne.
E chi ce pote jè? ⁵ È troppe a notte! ⁶
Quase nu tûrte p'a pupulaziòne!

S'è pérze tutte, 'a gioje, l'armunìje,
nn'hamma vedè chiù nînde, Pasqualù!
Sàbbete Sande, mò, parola mije,
è nu sàbbete qualunque, e nînde chiù.

Note:
¹ Sebbulche: i Sepolcri
² Scaravatte: urna di vetro contenente la statua di Cristo morto;
³ Manzegnor Farine: Monsignor Farina, Vescovo dell'epoca.
4 Annand'a scole: davanti alla Cattedrale, in prossimità della Scuola Pascoli
5 jè: andare
6 E' tropp’a notte: troppo tardi, sia per i bambini, sia per chi ha famiglia

dal libro Quann'ere uaglione (Ristampa del 2011)

Carosello foggiano

A NU VÈCCHJE 

Staje assettàte annand'a casa tuje 
sop'a nu banghetîlle cunzumàte,
tutt'a jurnàte, e quèste è 'a vita tuje; 
'u sole t'accarèzze, e tu, chiècàte,¹
 
t'appûje ² 'a nu bastone e guarde fisse, 
tenènne 'u mènde a scundre ³ sop 'i mane, 
ma tu nen guarde, no, tu pînze spisse, 
e ck'a memòrie te ne vaje lundane ! 

Pînze quann'îre angòre nu uaglione, 
quann'îre bersaglîre, piume 'o vînde, 
îre nu fuste... e mò sì nu ceppòne, 
sì state n'ôme ... e mò nen sì chiù nînde. 

Sèmbe a nu fatte pînze, notte e jurne,
sò nuvand'anne ... e 'i forze sò perdute; 
camìne 'u munne, e chiù te guarde atturne, 
chiù sînde ca sì vècchje... e ormaje fernute. 

Doje mane scarne, tutt'i vène fôre, 
pàrlene sole, pure si 'nn'i sînde: 
quand'anne de fatìche e de sedòre 
pe terà 'nnande, sèmbe a stînde a stînde! 

- « E mò ? » -tu dice - « E mò, chè fazze angòre ? ­
Te guarde 'i mane, e da quill'ucchje afflitte 
na làgrema cucènde è sciùte fore, 
te scorre sop'i rughe a dritte a dritte! 

Aggire 'a rote, nen se fèrme maje, 
sì nàte apprime e nenn'è colpa tuje; 
è fategàte, 'a vite è date assàje, 
repùsete, pecchè mò attocche a nuje. 

Si Dije t'ha date 'i jurne, pigghjatìlle, 
nen t'a pegghjànne a forte, nen chiagnènne!

l  chiecàte: piegato, ricurvo  
2  t'appùje: ti appoggi  
3  tenènne 'u  mènde 'a scundre:  tenendo il  mento appoggiato alle mani  

da "Carosello foggiano", 1970

DUMÈNECHE A SEPÒNDE

Dumèneche de luglie. Sond’i otte,
sott'a stazione 'a gènde nen se conde,
sta folle ca se move, ca se votte,
aspètte 'u trène ch'hadda jì a Sepònde.

'Umene fatte, vècchje, trezzelose,
uagliune, segnurine, criature,
gènde a la sdusse¹ e gènde cundegnòse
ca mire a na jurnate de fresckùre !

Stace arruvanne 'u trène, chiane chiane:
è n'arrambagge, se scatène 'a guèrre !
A corse éje pe chi prime anghjane:
sò borze alàrje, criature 'ndèrre,

lùcchele, chiande, gràppule de gènde
appezzecàte 'mbacce 'e fenestrîlle
pe truvà poste 'a spose e 'i canuscènde
strinde ind'o vutta vutte d'u spurtîlle.

S'acciàcchene, se vòttene pe rète,
se mèttene 'ngundraste e non se trase:
a chi se storce ‘u vrazze, a chi nu pète,
stace chi sude e chi s'attappe 'u nase.

'U trène, finalmènde s'è 'bbijàte,
ma stanne cum'e sarde, appezzecàte,
quille allempìde e quilli là assettàte:
'u prime bagne turche d'a jurnàte !

Amminz'a quillu poche de scumpìgghje,
chi ha perze 'u frate, chi cérche 'u marite,
chi 'a borze d'u tembàne, e chi nu figghie,
chi chiagne p'u currìve e s'è pendìte.

Portabagaglie chjine du uagliune,
sott'e sedile 'i borz'u magnatòrie,
valige, pacche e mazze de 'mbrellune;
stu trène nn'è nu trène: è 'u Pregatòrie !

Tire sta ciammaruche e nen ge 'a face,
sbuffe, cacce 'u fume, tène 'a ffanne,
'a gènde è troppe e angòre 'ndrove pace.
E' sèmbe na canzone, ogne anne !

Ma 'ngrazie a Dije, uvì, sîme arruvàte,
se jètte abbasce 'a gènde e fuje angòre.
Quande ce 'nnanne ? Cume l’ha purtàte ?
Se vède 'u mare, già se sènde 'a 'ddore !

L'ùtema corse pe truvà 'a gabine,
pò finalmènde ognune se sestème:
se mètte tanne tanne 'u custumine,
ésce, se coce 'i pîde e pò gastème.

Na jurnate de strusce sop'a spiagge,
indande 'u sole coce e pungechèje,
ma nînde, nenn’i fîrme, chè curagge!
'A uagliungèlle ca se cutulèje,

'u giòvene s'abbotte e cacce 'u pîtte,
'u minze timbe allonghe 'u capecûlle,
'i criature se fanne 'i dispîtte,
pò stace chi te tagghje 'i panne 'ngûlle!

S'è fatte tarde, 'u sole se ne vace,
ma ha tinde a tutte quande e mò s'a rire:
— « vedime quisti quà si sò capace
de stà 'nd'o litte, de tendà nu gire ! » —

Sò vrazze, gamme, nase rusce rusce,
sò tutte culurite, chè bellèzze !
Tòrnene 'o trène 'i peperusce, musce,
brùcene 'i carne, se sènde ‘a stanghèzze.

A Fogge tutt'u Viale 'a ferruvìje
se énghje de bagnande mò turnàte,
mînze vestute, scàveze p'a vije,
ck’i còzzele pelose e ck'a mappàte.

da Carosello foggiano

MARE

'U guarde sèmbe, nen me stangarrìje,
'mbundàte  sop'e scûglje, o sop'a spiagge,
me 'ngande 'u mare, nenn'u lassarrìje!

E' bèlle, tène cînde sfumature,
cagne chelore d'a matìne 'a sère,
d'o vèrde, 'o rusce, 'o blù, quanda petture

l'hanne guardàte quanne s'arravògghje!
L'acque se move, nen se fèrme maje,
azzoppe, torne 'ndrète, pò se 'mbrogghje,

se 'ngrèspe, face 'a sckume, cacce 'a 'ddore,
se sfasce 'a lonne, pò ne vène n'âte
cke n'âta forme, cke n'âte remòre.

M'u guarde 'u mare e diche: tu te 'mbrugghje,
'ndine recìtte, vaje annande e 'rrète,
e jìtte 'i squicce fore sop'e scuglje.

Quand'assemmègghje 'a vita nostre 'a tuje,
quanda turmînde, quanda sbattemînde,
'nge putìme fermà nèmmanghe nuje!...

'A vite nen se fèrme, e tu nèmmanghe,
pèrò, jurne pe jurne qualche cose
rumàne 'ndèrre e 'nde n 'accûrge manghe.'

P'a vite: è n'áneme ca se ne vole,
pe tè: sò i squicce jùte sop'e prète,
fernute là, pecchè l'asciughe 'u sole.


'mbundàte: fermo
quanne s'arravògghje: quando si formano le onde
'ndine recitte: non trovi pace
'nde n'accûrge manghe: nemmeno te ne accorgi
jute: andate

Da Carosello foggiano, Tipografia De Santis, Foggia 1970

‘A tendarèlle

Na uagliungèlle 'a strate d'i scupàre
tenève 'u vìzzje d' ésse vucculòne:
  « Cke na jurnàte ca ije vache 'o mare
me fazze nègre cume e nu tezzòne !

A gènde hadda crepà p'a gelusìje
quanne me sènde ca sò state fôre
duje mise sane ck'i parînde mìje
a Rìmene, a Recciòne e a Manacòre ! » -

Jìje 'a Sepònde na iurnàta 'ndutte
e se gardìje pe na jurnàta sane...
pe poche 'a case 'nz'appennìje 'u lutte !

Duje mîse fôre è state avaramènde,
ma ind'o Sputàle 'a Fogge, ind'a nu lîtte,
chiène de chiàche, de pumàte e bènde!
__________
1 'a strate d'i scupàre: nei pressi dell'attuale via Dante
2 vucculòne: che ha manìe di grandezza
3 Jìje: andò
4  pe poche ... : ci mancò poco che davanti a casa sua
non si appendesse il drappo di lutto.
5 chiène de chiàche: piena di piaghe.

MO CA VENE NATALE

Mangàvene duje mise 'o spusalìzie
e nen ge stève nînde preparàte,
nèmmanghe na cammìse, o nu servìzie,
pecche 'a mesèrie s'éra là 'mbustàte !
Facève pene, pòvera fegghjòle,
chiagnéve 'a tand'a stizze, notte e jurne:
— « Ccussì vaje a 'pparà n'âta tagghjòle,
ck'i fémmene ca stanne tûrne tûrne ?
Sarrà nu poche vasce e bruttulille;
ma è nu partìte ca nen vogghje pérde.
Va 'u trûve nu mestîre cum'e quille!
Vide che è fa, temè, ca nenn’u pèrde! » —
— « Nemmànghe si perdesse n'avvucàte !
Quille è nu sckattamurte, Dije mije,
sarrà ca 'a lire 'a tène assecuràte,
ma tu ce faje murì, mò, figghja mije !Tu t'è spusà ?
E 'nde ne 'ngarecànne,
Ce pènze ije, và bûne ? E statte citte.
Sol'u currède, e nen te lusengànne
ca pozze fà 'a mubbìlije. Quille sckitte ! » —
'U jurne appîrze s'abbijàje Rusine
da nu mercande 'a strade d’i varvîre
e se mettìje a scèglie rrobba fine,
veste, cappotte, fèdere, purtîre,
lenzole, tuvagliàte e asciugamàne...
Chiù rrobbe ascève, e chiù ì rerève ‘u core
a sta mercande, ca da settemàne
de nu cliènde nen sendève 'a ‘ddore!
Quanne Rusine fernìje de mètte a parte,
decije: — « Facìme 'u cunde, quande vène ?
Mettìmele nu poche sop'a carte ! » —
Screvìje pe n'ore,... ne valève 'a pene !
— « Son settecentomila, arrotondate,
con tanti, tanti augurî alla sposina !
I soldi, se volete, li portate
in liquido, o in assegno, domattina ! » —
— « Aspì, mò, bèlle bèlle, t’hagghja dice
ca solde 'ngûlle nenn’hagghjie purtàte,
mò ca vène Natale, vole dice,
te dache tutte cose, una cundàte ! »
-Gnuttìje amàre ‘u pòvere mercande,
e... viste ca Natale éra vecine,
decìje: — « Va bene, però.... vi raccomando ! » —
— « Statte secùre, parole de Rusine ! » —
Passàrene parècchie: settemàne,
Passàje Natale, Pasque Abbefanìje...
— « Venarrà ogge,.. venarrà dumàne '?» —
Rusine and’o mercànde 'nze vedìje.
— « Signora, che maniera, e la parola ?
lo sono un galantuomo ed ho aspettato!... » —
— « Purìje tènghe na parola sole,
che t’hagghje ditte quann'è cundrattàte ?
Mò ca vène Natale.... una cundàte.
Natale è 'u figghje mije e stace ghinde;
sett’anne ha avute, duje l'ha scundàte ! » —

dal libro Carosello foggiano

L'ANTIVIGILIA

Ce mànghene duje jurne pe Natàle
e 'i castagnàre, 'i chianghe e i quaratìne,
p'a strate d'i varvîre e 'a Cattedràle
hanne addubbàte già da stammatine

cke banderozze, fiure e lampèdine,
'i vetrenùne e i bangarèlle fôre:
nuce, castagne, fìche e nucellìne,
andò te vûta vûte sinde 'a 'ddore!

Presutte, murtatèlle, prevelùne,
vìcce, crapètte, àine e vetèlle,
carne de purche, galle, vetellùne,
'u fèteghe ìnd'a rèzze e 'i capuzzèlle.

'Nde diche, po, si vaje 'mminz'a Chiazzètte:
festùne, palle, làmpede appecciàte,
verdùre, frutta sfuse o ìnd'e cascètte,
scurzìme e baccalà, tutt'aggiustàte!

'U fruttajùle annane e chiame 'a gènde,
'u pesciaiûle a l'âtu capannòne
responne a tûne: «Uvì, 'nda stu mumènde
da Lésene è 'rruvàte 'u capetòne:

Ma tutte stu frastûne nen te stanghe;
sti lùcchele, sti luce, sti festùne,
sta grasce ca se vède sop'e banghe,
mètte ìnd'o core 'i brìvede a ognune.

Se sènde ca Natale è giù arruvàte,
da 'i botte a mure e da 'i pisciavennèlle,
da 'a 'ddore d'i taralle e 'i cartellàte,
da 'i note di zambogne e 'i ciaramèlle.

E' viste qualche cose a tutt'i strate,
ma và nu poche vèrse 'a Cattedràle!
Quille è 'u core de Fogge, e 'n'è cagnàte,
là vide avaramènde che è Natale!

Note:
l chianghe: macellerie
2 quaratine: salumerie
3 vicce: tacchini
4 àine: agnelli
5 'a Chiazzètte: mercato coperto di Via Arpi
6 scurzime: frutta secca
7 da 'i botte a mure ... : dai petardi e dai bengalini
8 avaramènde: veramente

da “Carosello foggiano” di Raffaele Lepore, Foggia 1970

LA VIGILIA

Sò angòre ‘i sètte e ‘a case è già a remòre,
‘nze dorme chiù, pèrciò t’è menà ‘ndèrre
pecchè da chiù de n’ore, mamme e sore
stanne ‘mbastanne pèttele: … na guèrre

Arrìvene ‘i zijàne, ‘i caìnàte,
cke borze de verdure e panettune,
cavenzungîlle, mènele atterràte.
cìfele, baccalà e capetune.

Vénene a dà na mane ind’a cucìne
pecchè ne sîme assaje mo ch’è stasère!
Ognune s’ha pegghjàte ‘u mandesine
e mètte ‘a capa sotte a fà ‘u duvère.

Remùre de buttiglie, de tijèlle,
de rùtele, ferzole e porte apèrte,
sònane ‘a porte, uh, chè jacuvèlle!
Chi vène, dace ‘a gùrie e cerche ‘a ‘mbèrte."

Pe tutt’a case - e nn’è ca pò se nn’èsce -
se spanne ‘a ‘ddore, si accussì vûje dice,
d’i vrùcchele de càvele, d’u pèsce,
de l’aglie sfritte, ‘u capetòne e alice…

e allore te cunvîene d’ascì fore
ck’a scuse de jì a fa l’agùrie ‘a gènde.
Ma ‘e case d’i parînde, a tutte l’ore,
se sènde ‘a stèssa tambe, chiù pussènde.

Te danne ‘i pèttele cku mandèrine
- te l’è peggh’jà pe forze, è menà ‘nganne -
‘a cartellate e pure ‘u buccherine.
Salute a une, e vaje a n’âta vanne,

ma trûve sèmbe ‘i pèttele pe ‘nnanze ...
Pò t’arretìre e vide ‘a casa chjène
de gènde e crijature a tutt’i stanze!
Megghjèrete de corse se ne vène

ck’u piatte ‘mmane: «‘nn’è magnàte nînde !
«‘I pèttele sò càvede! ‘A dejùne ? ... »
«Pecchè tîne sta facce, nen de sînde? »
«Sarrà p’a fame, teh! Assàpre une!»

- «No, ne ne vogghje, grazie, hagghje magnàte,
me fece male ‘a cape, uvì quà ‘mminze! »
- «Quille è nu colpe d’àrie ch’è pegghjàte,
va jûche, va, fatte nu sètte e minze! »

T’assîtte, pîrde, e t’hanna sfotte pure;
quille ca chiù t’accide è ‘a cunfusione:
‘i lùcchele d’i grûsse e ‘i crijature,
‘u magnadische, ‘a tèlèvisione,

uagliune ca s’acciàffene pe n’ambe.
E tu staje là, cka cape ca te sckatte,
te ne jarrìsse, ... ma ‘nge stace scambe!
Se sèndene remùre de piatte:

- « Uagliù, lassàte ‘i carte ca se magne!» -
‘I mègghje poste sò p’i crijature,
tu t’è ‘rrangià, pe gavetà na lagne,
‘o zinne ‘u tàvele e ck’i spalle ‘o mure.

‘Nzeppàte ca nde pûje nèmmanghe môve,
magne e nen magne, assàpre e là rumane,
pò vènene ‘i poesìje, ... n’è sènde nove,
e mètte mane ‘a sacche, è batte ‘i mane!

‘I brìndese se sèguene a catène:
ck’a rime e sènza rime, ma se vève.
E tu è respònne! - « Uvì, stace de lène !»
- dinne ‘i parînde - « E brave, ‘nge parève! »

Te guarde ‘u ‘llorge o pînze: mò fernèsce;
te dole a cape e pò, ... nu poche ‘u vìne…
ma sînde a qualchèdune: «Mò se èsce,
e jame tutte quande ‘o Matutine! »

Nînde, nn’è cose; è proprie nu destine!
Te vîste cke na sanda paciènze, .
t’aggrighe ‘a l’âte ... oh, chè bèll’ària fine !...
Ma sì ‘rruvate a Chîese e già ‘ccummènze

‘a Mèsse de Natale ck’u Bommìne.
Nu vutta vutte, ‘u càvede, ‘u sedòre
chi grummulèje, chi fète de vine ...
chiù d’une ha vìppete,… e se sènde ‘a ‘ddore !

‘U stòmeche, già ‘nganne, nen ge ‘a face,
te manghe l’àrie, sînde ‘u fîte ‘a cère,
qualcune d’i parînde se ne vace
sènza nèmmanghe dice bonasère.

Mantîne ‘u saje tu come te sînde
cagne ckelore e pînze ‘ndummacàte:
quanda sprechìgghje, quanda solde ‘o vînde
chè sagrefìcie, tutte na jurnàte !

Ma finalmènde ‘a Mèsse s’è fernute:
nu poche d’àrie ..., ma nenn’è avastàte,
l’ùneca cose forse ca t’ajùte
è nu cucchiare de becarbunàte !

Note:
l Pèttele: frittelle tipiche del Natale
2 cainàte: cognate
3 Cavezungìlle: dolcetti ripieni di marmellata di amarene o di uva, girati nel vincotto
4 mènele atterràte: mandorle al cioccolato
5 mandesìne: grembiule
6 ‘mbèrte: la mancia
7 pe n’ambe: per un ambo (alla tombola)
8 gavetà: evitare
9 ‘nzeppàte: incastrato
10 grummulèje: sta russando
11 vìppete: ha bevuto
12 sprecchìgghje: sciupìo
da “Carosello foggiano” di Raffaele Lepore, Foggia 1970

SORTA ‘NGRATE

Nu pover'ôme, pure passaguàje,
facènne sagreficije pa tand'anne,
se 'nzumulàje na cose e s'accattàje
nu vestetìlle nûve pe Sand'Anne.

Stève cundènde, e, appène asciùte fòre,
na gatta nègre li tagghjàje la strate,
d'o zinne già 'u guardàje nu jettatòre
che accumbagnàve 'u mûrte già passàte.

— « Accummenzame bûne ! Ih, chè jurnàte !
Ma no, sò fessarìje, sò preggiudìzzije ! » —
Cum'è nen passe pure na sgubbàte ?
— « Sanghe d'a morte, e quiste è nu supplìzzije! »

Trè passe 'ndutte, e pò da nu balcòne
cadìje nu sicchije d'acqua puzzulènde
sop'a tulètte de stu pover'ôme.

— « E chè scarogne, uè, chè sorta 'ngràte !
Nn'hanne raggione pò ‘i pruvèrbije andiche,
ca 'u cane muzzechèje sèmb'o strazzàte ? » —

dal libro Carosello foggiano

'I tîmbe so' cagnàte

UNE PE N'ATE

Doje vôte 'a settemàne, pundualmènde,
nu crestijàne vace 'o Cambesànde
pe n'amiche ca, desgraziatamènde,
salùte a nuje, murìje pe nu sckande.
E pure isse, cûme e tutte quande,
accatte duje lambìne e i gladijòle
'e barrachèlle annad'o Cambesànde
e pò se mène inde, mò ce vole,
tutte cundrìte, tutt'adduluràte
'a vije 'a tombe andò stace 'u cumbàgne
ca da duje anne già l’âve lassàte,
... e indànde isse mò s'a face a chiagne!
È grussetille e ... poche e nînde allusce
ma vace sèmbe! Venerdì passàte,
cûm'arruvàje, jettàje ‘i fiure musce,
cagnàje l'acque ch'èra già pusàte,
mettìje 'i fiure friscke e accummenzàje:
-« Frangische, core mije, cûm'e state?
Ce hamme vulùte bene, e tu lu sàje,
'ntrove recîtte da chè m'è lassàte! » —
Cûme si stèsse angòre ammînz'a case,
ck'u facciulètte 'mmàne struculave
nu poche 'a làpede e nu poche 'u nase,
po s'asciugàve l'ûcchje ... e se 'nguacchjàve.
-«Frangìsche, core mije, quande sì belle! »-
Selluzzijàve ambacce a stu retratte.
Se truvàje a passa na femmenèlle
ca 'u canuscève e ca sapève 'u fatte;
s'avvecenàje e 'u tuzzelàje da rète:
-« Chèdèje, t'è parènde sta segnore?
Da cinguand'anne stace sott'e prete,
nen vale 'a pene a strazijàrte 'u core! » —
...'A tombe d'u cumbagne stève accûste!
Tutte sdegnàte e ... cûme e nu pernàcchje
decìje ambacce 'o quadre, tûste tûste:
— « E nn'u putîve dice? St'âta cacchje! » —

dal libro: 'I TIMBE SO' CAGNATE

Doje piume

T' hagghje reviste
dope tanda tìmbe,
sènze n' appundamènde,
a l'imbrovvise;
me sì venute 'ngondre
ck'u surrise,
te sò venute 'ngondre
pure ije.
Tenènnece pe mane,
te guardave:
quilli fussètte 'e guange,
quillu sguarde,
quill'ùcchje tuje,
quilli capille 'o vìnde,
sò sèmbe 'i stèsse,
nn'è cagnàte nìnde;
tenìve sèmbe
e angòre
sidece anne!
E parlave...
parlamme...
'nge 'u credèmme!
Strengènnece,
felice, frasturnàte,
nn' hamme capìte chiù
si stèmme 'ndèrre;
hamme vulàte anzìme,
tutt'e duje,
leggìre,
sfarfallanne cùm'e piume;
doje piume janghe
ca scènnene accucchjàte
'nda na jurnàta calme
e sènza vìnde,
e, chjane chjane,
vanne desegnanne
parole bèlle
ammìnz'o blu d'u cìle.
M'è ditte
cke na gioje ca 'nze mesùre:
" Ce sìme viste,
ce sìme truvàte,
nen 'nge lassàme chiù.
Ma damme 'u tìmbe
de sestemè doj cose.
Pochi jurne...
pò torne.
Tu m'aspìtte?".
T'hagghje lassàte 'i mane e te guardàve
quanne t'allundanàve
e repetìve:
" Ije torne! ".
Ma tu nen sì turnate,
....nen putìve turnà:
....ère nu sùnne!

Da “ ‘I tîmbe so’ cagnàte ” Tipo-Litografia S.A.T., Foggia 1980.

'U viche d'a chiazzètte

Quaranda mètre, forse nen sarranne,
stu vecarîlle stritte, 'mbusse e scure;
nenn'è cagnàte nînde, è cûme e tanne:
'i stèsse puteghèlle, 'i stèsse mure!

Quand'anne tenarrà? Sarranne assàje!
Quanda gènde è passàte? E chi lu sape!
Soltande 'u sole 'ng'e trasùte màje,
pecchè là 'mmînze, forse, nen 'nge cape.

Pe quìstu viche, 'u tîmbe nn'è passàte,
e se defènne, e stipe, ammînze 'e mure,
lùcchele e voce ca 'nze sò cagnàte,
umedetà e 'ddore de fretture.

Ck'a scuse d'accattà nu cuppetille,
'a frutte, 'i pelanghîlle, doje carote,
ce passe apposte ind'a stu vecarîlle:
là vède angòre Fogge de na vote!

Da “ ‘I tîmbe so’ cagnàte ” Tipo-Litografia S.A.T., Foggia 1980

T’AMO E T’ADORO

Nenn'âve assàje, quist'anne, ère d'estate,
'u cîle èra chiù nigre d'u tezzone;
tutt'anzîme, accussì, una vutàte,
sbuttàje 'u maletîmbe,¹ n'alluvione!

'I lambe, 'i tûne, fùlmene e sajètte,
'i grànele parèvene petràte,
scennève a tutta forze acque a galètte,²
ca 'u Padretèrne se n'èra scurdate.

Quanne abbacàje³ nu poche l'acque e 'u vînde
nu vegnarûle — ca 'i sckattave 'u core —
armàje 'u sciarabballe⁴ e ind'a nu nînde,
a tutta corse s'abbijàje fóre.⁵

Quann'arruvàje — cûme già penzave —
'a vigne èra destrutte sana sana!
Se gnuvulìie (6) e 'ngûrpe gastemave
Madonne, Sande e 'u Paravise sane.
Passanne p'a chisiolle, ⁷ sènza voce,
scennìje penzuse d'o sciarabballètte,
guardàje 'a Madonne, se facìje 'a croce,
se 'ngenucchjàje annand'o cangellètte.

N'avrìje ditte, forse, cînde e une,
ormaje ca tutte cose èra destrutte;
l'ascìje, ck'a zirre, ⁸ quase 'a. secherdùne:
T'amo e t'adoro! T'hagghje ditte tutte! »


----------------------------------

¹ sbuttàje 'u maletîmbe = scoppiò il temporale;
² a galètte = a catini;
³ abbacàje = si calmò;
⁴ sciarabballe = calesse;
⁵ Jije fôre = andò in campagna;
6 se gnuvulìje = restò immobile, senza parola;
⁷ chisiolle = chiesetta di campagna;
8 ck'a zirre = con rabbia.

dal libro: 'I TIMBE SO' CAGNATE

Scagghjûzze

Passanne, a l'âta sère, p'i Crapàre,
vedìje na luce, pò sendìje n'addòre
c'ascève d'a putèje d'u scagghiuzzàre
e se spannève chiane chiane fòre.

M'arravugghjàje, st'addore, e me tèraje,
sènze ca manghe me ne fosse accòrte,
ind'a sta casarèlle, e me truvàje
ammînz'a l'âte, ind'a na nègghia forte.

Mèndre guardàve l'ûglìe ca frijève,
'u fûche, 'i caravune, à fucenètte,
'u piatte d'i scagghjûzze ca s'anghjève,
'i foglie de giurnàle ck'i fumètte,

m'allundanàje nu poche ck'u penzîre,
turnàje 'ndrète de parècchj anne,
e revedìje, cûme si fosse aîre,
jumàte ca passàvene zumbanne:

'i lite, 'i jûche fatte annand'a scole,
'u scagghjuzzàre ck'a stagnère annanze,
'u pianine, 'u bèllome ck'i varole,
tarrazzane ck'i cîste e ck'i velànze!

Fra 'i poche cose ca ce stanne angòre,
de quilli tîmbe bèlle e spenzaràte,
stanne 'i scagghjûzze càvede ck'a 'ddore,
pure si peccenùnne e arresecàte.

Nu sfûglje sicche sicche, color d'ore,
arresecàte, sì, redutte a nînde,
e t'è sta attinde quanne isce fôre:
si agàpre 'a carte, ... s'i carrèje 'u vînde!

Hanne ragione, 'i prèzze vanne 'e stèlle!
Pe mille lire ca dìje 'a segnòre,
avìje - a si o no - na ciambatèlle:
hagghje accattàte solamènde 'a 'ddore!

da "'I tîmbe so' cagnàte", Tipo-Litografia S.A.T., Foggia 1980